Parlamentul dominat de majoritatea PAS a adoptat luni legile bugetare pentru anul viitor. Guvernarea mizează pe ajutoare occidentale, inclusiv împrumuturi nerambursabile, pentru a finanța o serie de programe sociale proaspete, de miliarde de lei cu scopul de a reduce impactul scumpirii energiei, a mări veniturile pensionarilor, ale bugetarilor... Dar criticii spun că, în timp ce dependența de finanțarea externă crește și poate atinge cote record, ajutoarele sociale acordate populației cu venituri mici nu vor putea acoperi creșterea prețurilor. Banca Națională a spus că rata anuală a inflației a atins în luna octombrie aproape 9% și este mult peste cea anticipată, iar prognozele arată că anul viitor inflația poate depășit 20%. Relatează Valentina Basiul:
Bugetul de anul viitor va fi în mare măsură de orientare socială. Drept dovadă sunt cele peste 12 miliarde de lei din bugetul de stat care vor ajunge în bugetul de asigurări sociale. Guvernul promite să sporească substanțial subprogramele finanțate din bugetul de stat: protecția persoanelor în etate, ce vor consuma jumătate din aceste transferuri; subprogramele protecția socială în cazuri excepționale şi protecția socială a persoanelor cu dizabilități. Altfel spus majorarea cheltuielilor sociale provine din majorarea de pensii, din compensările acordate populației la plata facturilor la gaze, din îndemnizația pentru perioada rece a anului și, nu în ultimul rând, din creşterea salariilor pentru anumite categorii de bugetari.
Cabinetul Nataliei Gavriliţa a mizat pe ajutoarele externe, granturi şi împrumuturi avantajoase, pentru a acoperi aceste necesităţi într-un mod indirect. De exemplu, banii de la partenerii externi vor fi alocaţi preponderent pentru proiecte investiționale, în timp ce fonduri publice vor ajunge în bugetul asigurărilor sociale. Deficitul bugetar ce constituie 15 miliarde de lei sau 6% din PIB ar urma să fie acoperit, în proporţie de peste 70%, din surse externe. Ţinând cont de deschiderea ţărilor din vest pentru noua guvernare, există mari şanse ca transferările externe promise să ajungă la Chişinău, anticipează economistul Alexandru Fală. Expertul mai spune că acest deficit, precum şi creşterea alocărilor sociale de la an la an are un singur antidot: dinamizarea creşterii economice care ar genera mai multe transferuri la buget.
„Or noi avem acum la nivel internaţional un val de scumpiri care se răsfrânge şi asupra R. Moldova. În acest context, guvernul, pentru a susţine cumva puterea de cumpărare a populaţiei şi efectiv a diminua impactul creşterii preţurilor asupra nivelului de trai, a venit cu un buget care este puternic orientat social. Într-adevăr este un risc acel suport care vine din partea guvernului să fie mai mic decât majorarea preţurilor. Dar nu este exclus că poate să fie şi situaţie inversă privind inflaţia de anul viitor, pentru că prognoza BNM până la urmă este o anticipare, ar putea fi mai mică decât prognoza făcută”.
În mod tradiţional, cele mai multe polemici în timpul dezbaterilor din parlament au vizat capitolul transferuri de la bugetul de stat către anumite administrații publice locale. Mai multe ore la rând, parlamentarii au propus finanţarea diferitor proiecte de infrastructură locală, ca, de exemplu, reparări de grădinițe, cămine culturale, drumuri şi apeducte. Amendamentele opoziției au fost respinse, generând proteste vehemente.
Preşedinta fracţiunii socialiştilor, Zinaida Grecianâi, a acuzat majoritatea parlamentară că s-a transformat într-o maşinărie de vot, iar guvernarea nu a venit cu o listă de obiecte prioritare de investiţii capitale.
„A trebuit să vină Ministerul Finanţelor şi să spună: Uitaţi, anul acesta ne trebuie investiţii capitale pentru asta. Am început un obiect, l-am dus la sfârşit şi atunci este raţional. Să nu îngropăm la fiecare fântână câte 100 de mii de lei, şi aici dvs. aveţi perfectă dreptate. Noi n-am văzut această strategie. Sunt absolut sigură că colegii mei n-aveau să facă aceste amendamente dacă avea să fie altfel, dacă avea să fie foarte clar ce va face guvernarea cu banii. Au venit propuneri din teritorii, noi trebuie să le spunem ceva colegilor din teritorii. Sunt obiecte începute şi trebuie duse la un bun sfârşit”.
În replică, reprezentanţii puterii au spus că vor schimba modul de finanţare a primăriilor, în baza proiectelor depuse.
Dan Perciun de la PAS: „Cred că e important de menţionat câteva lucruri, având în vedere calificativele oferite de colegii noştri. Vreau să le aduc aminte de şedinţa din 16 decembrie anul trecut, când împreună cu Nichiforciuc, Andronache, Şor, împărţeau banii primăriilor afiliate. Vreau să le aduc aminte cum pentru o singură localitate din raionul Orhei au dat 69 de milioane de lei, în condiţiile în care acolo efectiv trăiesc vreo 2 mii de oameni. Pentru că aşa voi aţi fost obişnuiţi să împărţiţi oamenii pe criterii politice şi să daţi doar primarilor voştri. Noi am zis că vom termina cu practica asta vicioasă”.
Potrivit ministrului finanţelor, Dumitru Budianschi, pentru dezvoltarea localităților, autorităţile locale vor putea apela la un fond special dedicat de 770 de milioane de lei, în plus vor avea mai multe transferuri pentru drumuri, proiecte de apeducte şi canalizare, dar toate vor trece prin concurs de proiecte, pentru o mai bună transparenţă a cheltuirii resurselor publice.
