Președintele Xi Jinping a fost flancat la paradă de președintele Rusiei, Vladimir Putin, și de cel al Coreei de Nord, Kim Jong Un. Apariția celor trei lideri este considerată de analiști drept un gest de sfidare la adresa ordinii internaționale dominată de SUA.
La parada din Piața Tiananmen au participat circa douăzeci de lideri străini, în special din Asia, Africa și state prietene Chinei.
Printre invitați s-au aflat președintele Iranului, Masoud Pezeșkian, președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, lideri din Asia de Sud-Est precum regele Cambodgiei Norodom Sihamoni, președintele Vietnamului Luong Cuong, premierul Malaeziei, Anwar Ibrahim, dar și liderul militar din Myanmar, Min Aung Hlaing.
Din Asia Centrală și de Sud au venit premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, și președintele Kazahstanului, Kassim-Jomart Tokaiev. Zimbabwe a fost reprezentată de președintele Emmerson Mnangagwa.
Europa a fost prezentă doar prin președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și premierul Slovaciei, Robert Fico. Din România au participat foștii premieri Adrian Năstase și Viorica Dăncilă.
Liderii SUA, Japoniei, Coreei de Sud, Indiei și Europei Occidentale au lipsit, marcând distanțarea de Beijing.
Pompă, spectacol și armament de ultimă generație
De la primele ore ale dimineții, Piața Tiananmen a fost decorată cu mii de steaguri și scaune roșii și verzi, iar cifrele „1945” și „2025” aminteau trecerea a opt decenii de la sfârșitul războiului.
Publicul a fluturat steaguri chineze și a cântat imnuri patriotice anti-japoneze din Al Doilea Război Mondial.
Președintele Chinei, Xi Jinping, îmbrăcat într-un costum tradițional chinezesc gri-închis, a salutat trupele dintr-o limuzină decapotabilă.
Defilarea a inclus rachete balistice intercontinentale, lansatoare de rachete, tancuri și drone, multe prezentate pentru prima dată publicului.
Momentul de vârf a fost apariția uriașei rachete DF-5C, urmată de eliberarea a zeci de mii de porumbei ai păcii și de o formație aeriană de elicoptere care a desenat cifra „80” pe cer.
Armata Populară de Eliberare (PLA) a trecut printr-o modernizare și extindere de amploare sub conducerea lui Xi Jinping, dar a fost și afectată de probleme de corupție.
În ultimii ani au existat epurări ale oficialilor și personalului militar la niveluri asemănătoare ci cele din epoca președintelui Mao Zedong.
Xi Jinping: „Omenirea se confruntă cu alegerea între pace și război”
În discursul său, președintele Xi a declarat că „astăzi, omenirea se confruntă cu alegerea între pace sau război, dialog sau confruntare, câștig reciproc sau joc cu sumă zero” și a adăugat că poporul chinez „stă ferm de partea corectă a istoriei”.
Liderul chinez a descris renașterea națiunii drept „de neoprit” și a folosit ocazia pentru a reafirma rolul Chinei în remodelarea ordinii globale.
Reacțiile Taiwanului și Occidentului
Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a criticat indirect parada, denunțând „cultul personalității ale liderilor autoritari și rețelele poliției secrete”.
El a spus că „definiția fascismului este largă. Ea include naționalismul extrem, urmărirea iluzoriei renașteri a unei mari națiuni, control intens al discursului intern, suprimarea diversității sociale, instaurarea rețelelor de poliție secretă și cultul personalității în jurul liderilor puternici”.
Xi și Partidul Comunist Chinez susțin că Taiwanul este o provincie chineză, condusă în prezent de separatiști ilegali. Guvernul și poporul taiwanez se opun acestui viziuni.
Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat ironic pe platforma Truth Social: „Transmiteți salutările mele cele mai călduroase lui Vladimir Putin și Kim Jong Un, în timp ce complotați împotriva Statelor Unite ale Americii”.
Analiștii spun că parada grandioasă de la Beijing arată că președintele Xi Jinping se simte în control iar apropierea dintre Beijing, Moscova și Phenian ar putea duce la consolidarea unor alianțe militare cu impact major în Asia-Pacific.
Analiștii urmăresc dacă în ziua paradei militare va avea loc vreo întâlnire oficială între Xi Jinping, Vladimir Putin și Kim Jong Un.
„Dacă toate trei s-ar întâlni, ar fi foarte izbitor pentru Statele Unite, evidențiind o potențială nouă dinamică a războiului rece”, a declarat Lim Chuan-Tiong, cercetător la Institutul de Studii Avansate pentru Asia de la Universitatea din Tokyo, potrivit The Guardian.
„Dacă o astfel de întâlnire nu are loc, este probabil pentru că China nu dorește să provoace excesiv SUA, menținând în același timp un anumit grad de ambiguitate triunghiulară”, a mai spus analistul politic.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
