La parada din 3 septembrie, Xi va fi însoțit de președintele rus Vladimir Putin, liderul nord-coreean Kim Jong Un și peste 24 de alți șefi de stat și de guvern, din Cuba până la Iran. Din Europa vor merge doar câțiva, din țări ca Slovacia sau Serbia.
Parada este considerată o demonstrație de forță militară și diplomatică din partea Beijingului, care dorește să-și prezinte cele mai noi echipamente militare și să-și etaleze statutul de lider global, capabil să rivalizeze cu Statele Unite.
Însă analiștii spun că China consideră parada de Ziua Victoriei ca parte a unui obiectiv pe termen lung, acela de a-și amplifica retrospectiv rolul în cel de-al Doilea Război Mondial și de a se repoziționa ca gardian al ordinii internaționale postbelice.
„China încearcă să folosească parada pentru a-și promova propria versiune a istoriei și locul de lider global la care râvnește acum”, a declarat pentru Europa Liberă (RFE/RL) Scott Kennedy, expert american stabilit de multă vreme în China.
Un element central al narațiunii chineze despre cel de-al Doilea Război Mondial – pe care țara îl consideră încheiat odată cu capitularea Japoniei imperiale în 1945 – este consolidarea pretențiilor de suveranitate ale Beijingului asupra Taiwanului. Beijingul a promis să „readucă acasă” insula și nu a exclus utilizarea forței pentru a face acest lucru.
„Obiectivele militare ale Chinei sunt în primul rând regionale, cu dominarea regiunii Asia-Pacific și controlul asupra Taiwanului în fruntea listei”, a afirmat Kennedy. „China dorește să aibă o audiență formată din lideri mondiali la paradă pentru a-și valida aceste obiective de politică externă.”
„Pentru a avea un viitor, Rusia și China trebuie să aibă un trecut”
Un partener cheie în acest demers al Beijingului este Putin, care a sfidat deja sistemul internațional cu războiul din Georgia în 2008, anexarea forțată a Crimeii în 2014 și invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.
Putin se află în China din 31 august, când a sosit pentru o altă manifestare diplomatică orchestrată, summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), care s-a încheiat săptămâna aceasta. La summit, Beijingul a convocat, de asemenea, o serie de lideri non-occidentali pentru a susține reinterpretarea ordinii globale, în încercarea de a contrasta accentul pus pe multilateralism cu politica externă mai tranzacțională a Statelor Unite.
În discursul său adresat liderilor mondiali la summitul din nordul Chinei, Xi a îndemnat țările să promoveze ceea ce el consideră a fi perspectiva „corectă” asupra celui de-al Doilea Război Mondial și să susțină multilateralismul.
„China și Uniunea Sovietică au fost principalele teatre de război din Asia și, respectiv, Europa”, a scris Xi în luna mai, înaintea unei vizite la Moscova, unde a asistat la parada Zilei Victoriei din Rusia, care marchează înfrângerea Germaniei naziste.
„Cele două țări au constituit pilonul principal al rezistenței împotriva militarismului japonez și nazismului german, contribuind în mod decisiv la victoria în Războiul Mondial Antifascist”, a mai declarat Xi.
Împreună cu Rusia, China încearcă să minimizeze contribuția SUA și să se prezinte ca forța centrală de rezistență împotriva Japoniei. De fapt, China datează „războiul de rezistență împotriva agresiunii japoneze” din 1931, cu un deceniu înainte ca Statele Unite să intre în luptă.
„Este o reformulare majoră a istoriei mondiale să poziționezi Rusia și China ca două forțe împotriva fascismului”, a declarat Claus Soong, analist la think tank-ul MERICS din Berlin, pentru RFE/RL. „Pentru a avea un viitor, Rusia și China trebuie să aibă un trecut.”
UE păstrează distanța față de parada militară a lui Xi
Prezența lui Putin la paradă, precum și accentul negativ pus pe Japonia – un aliat cheie al occidentului – i-a determinat pe reprezentanții europeni la Beijing să-și reducă participarea și prezența la acest eveniment de mare anvergură, diplomații Uniunii Europene declarând pentru RFE/RL că niciun oficial nu va participa la paradă. „Boicotăm parada deoarece Rusia participă la ea, dar nu și evenimentele conexe”, a declarat pentru RFE/RL un diplomat european de rang înalt, care a solicitat să rămână anonim pentru a putea vorbi liber cu mass-media.
Pe lângă complicațiile legate de Japonia și participarea lui Putin, oficialii UE au criticat și sprijinul acordat de Beijing războiului Rusiei împotriva Ucrainei, China ajutând eforturile de război ale Moscovei cu un flux constant de bunuri cu dublă utilizare, folositoare din punct de vedere militar.
Niciun lider occidental nu se va afla printre șefii de stat și de guvern străini care vor participa la paradă, cu excepția prim-ministrului slovac Robert Fico. Președintele sârb Aleksandar Vucic, a cărui țară a depus cererea de aderare la UE, va participa, de asemenea, la eveniment.
„Este bine că acest lucru se întâmplă în mod deschis, nimeni nu poate spune că China este cumva mai aproape de noi”, a declarat un alt diplomat al UE pentru RFE/RL.
„Este trist că Serbia, o țară candidată la aderarea la UE, se află în această situație, dar, din nou, nu este o surpriză. Ei spun un lucru despre alinierea la UE, dar fac altceva”, a continuat diplomatul.
Care este povestea Chinei despre Taiwan și cel de-al Doilea Război Mondial?
În ultimul discurs al lui Xi cu ocazia aniversării sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, în 2015, care a fost marcat și de o paradă, el nu a menționat Taiwanul, deoarece discursul a avut loc într-un moment de îmbunătățire a relațiilor dintre Beijing și Taipei.
Dar se preconizează că Taiwanul va fi un pilon central al discursului lui Xi din acest an. Din 2015, Beijingul a devenit mai agresiv față de Taiwan, iar propaganda sa a încercat în mod sistematic să-l prezinte pe președintele taiwanez Lai Ching-te ca pe un separatist periculos.
Statutul Taiwanului continuă să complice narațiunea pe care Xi încearcă să o rescrie în jurul celui de-al Doilea Război Mondial.
Forțele comuniste au luptat, desigur, împotriva invaziei japoneze în China, dar la fel au făcut trupele guvernului naționalist, cunoscut sub numele de Republica China, care ulterior a fugit în Taiwan după ce a pierdut războiul civil.
Guvernul Republicii Chineze, denumirea oficială încă utilizată de Taiwan, a condus negocierile postbelice. Tot Republica Chineză a semnat acordul de pace ca una dintre națiunile aliate și era încă la putere în 1945, când Taiwanul a fost predat după decenii de dominație japoneză.
Republica Populară Chineză, condusă de Partidul Comunist Chinez, a fost fondată abia în 1949 și nu a controlat insula Taiwan.
Cu toate acestea, Beijingul afirmă că victoria din cel de-al Doilea Război Mondial aparține întregului popor chinez, inclusiv celui din Taiwan, și interpretează acordurile de pace ca ducând la „revenirea” Taiwanului sub stăpânirea chineză.
Dar, cum spune Soong, parada și eforturile lui Xi de a schimba narațiunea războiului sunt îndreptate în principal către publicul intern și către țările din Sudul Global.
„Partidul Comunist Chinez încearcă să creeze o legătură comună”, a spus el. „Vom vedea în timpul discursului lui Xi cum încearcă China să modeleze istoria.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
