Funcționarii publici care nu vorbesc kârgâză își vor pierde locurile lor de muncă, au avertizat oficialii din BiȘkek, după intrarea în vigoare a legii care impune ca lucrătorii din sectorul public să cunoască limba de stat obligatorie.
Kanibek Osmonaliev, șeful Comitetului Național pentru Limba de Stat, a declarat pe 27 iulie că oficialii care nu vorbesc kârgâză au avut suficient timp pentru a o învăța, deoarece eforturile de consolidare a statutului limbii de stat sunt în desfășurare de ani de zile.
Rusa este vorbită pe scară largă în Kârgâzstan, un aliat apropiat al Rusiei, mulți etnici kârgâzi folosind-o ca primă limbă. Chiar dacă kârgâza este recunoscută ca limbă de stat a Kârgâzstanului, rusă este numită limba „oficială” a țării.
„Au avut la dispoziție trei-patru ani pentru a învăța kârgâza și, dacă ar fi fost sârguincioși, ar fi învățat-o în șase luni”, a spus Osmonaliev. „Toate termenele au trecut acum. Oficialii care nu vorbesc kârgâza vor fi concediați", a spus el fără a oferi detalii.
Comentariul vine la câteva zile după ce președintele Sadîr Japarov a semnat o lege care prevede folosirea limbii kârgâze în activitățile tuturor instituțiilor statului, parlamentului, instanțelor, armatei și sectoarelor științifice și culturale, printre altele.
În plus, toate canalele de televiziune și radio - atât publice, cât și private - trebuie să transmită cel puțin 60 la sută din emisiunile lor în limba kârgâză, deși televiziunea în limba rusă este extrem de populară.
Legea cere, de asemenea, ca toți lucrătorii de stat să vorbească fluent kârgâza. Lista include oficiali guvernamentali, parlamentari, angajați ai băncii centrale, ofițeri de aplicare a legii, judecători, procurori, avocați ai apărării și notari.
Dar noua lege a limbii de stat i-a înfuriat pe politicienii din Rusia, ministrul de externe Serghei Lavrov numind-o „nedemocratică” și „discriminatorie”.
Japarov a respins criticile și a spus că legea nu discriminează limba rusă, care - a subliniat el - va rămâne o limbă oficială în Kârgâzstan, conform constituției țării.
Japarov a vorbit despre importanța limbii ruse, în special despre rolul său ca lingua franca pentru cetățenii Comunității Statelor Independente. El a spus că oficialii kârgâzi vorbesc adesea rusă chiar și în timpul vizitelor oficiale în China, Orientul Mijlociu și Europa.
Dar, în același timp, oficialii din Kârgâzstan trebuie să „stăpânească pe deplin” propria limbă, a spus Japarov. "Uitați-vă cum vorbesc oficialii și deputații noștri de stat: jumătate în rusă, jumătate în kârgâză. Niciunul dintre noi nu vorbește fluent nici rusă, nici kârgâză", a spus el într-un interviu pe 24 iulie.
Kârgâzstanul a adoptat pentru prima dată o Lege privind limba de stat în 1989 și aceasta a fost modificată de mai multe ori.
„Legea anterioară prevedea că documentele oficiale trebuie întocmite fie în limba de stat, fie în limba oficială. Doar din cauza posibilității alternativei, toate documentele și documentele au fost scrise în rusă timp de 34 de ani. Am eliminat asta în noua lege”, a spus Osmonaliev.
Noua lege declară că toate documentele oficiale trebuie să fie scrise în kârgâză și că or fi traduse în alte limbi, dacă este necesar, a explicat oficialul.
De când și-a câștigat independența în 1991, în Kârgâzstan s-au făcut apeluri pentru a trece de la alfabetul chirilic la cel latin, așa cum au decis să facă trei dintre vecinii săi din Asia Centrală. Dar Japarov și predecesorii săi au rezistat unor astfel de apeluri.
În aprilie, Japarov a spus că este „prematur” să se vorbească despre o tranziție la latină.
Capitala, Bișkek, este singurul oraș din Asia Centrală care a păstrat numele districtelor din epoca sovietică, inclusiv unul numit după Vladimir Lenin.
Când unii kârgâzi au cerut anul trecut redenumirea districtelor, politicienii și presa rusă au reacționat cu furie considerând cererea drept „un apel la de-rusificarea Bișkekului” și „primul pas mic către înlăturarea completă a limbii ruse”.
Comentând reacțiile de furie ale Rusiei, Osmonaliev a spus pe 27 iulie că „nicio țară din lume nu este atât de prietenoasă cu limba rusă ca Kârgâzstan”. Ca și Kârgâzstanul, fostele republici sovietice Belarus, Kazahstan și Tadjikistan au și rusa ca limbă oficială de jure.
„Oficialii ruși susțin că rusă este eliminată în Kârgâzstan. Uitați-vă la noua lege, care afirmă clar că rusă este o limbă oficială. Este același lucru în Constituția Kârgâzstanului. Nicio altă țară nu are așa ceva", a spus Osmonaliev, adăugând sarcastic. , „Sau ar trebui să o repetăm de 100 de ori?!”
