Aflate într-o poziție unică, la intersecția dintre interesele UE și ale SUA, precum și între influența Rusiei și a Chinei, țările balcanice au atras atenția superputerilor mondiale, declanșând o cursă pentru a profita de statutul lor emergent, de vulnerabilitatea lor și de economiile lor fragile.
Nicăieri nu este acest lucru mai evident decât în implicarea investitorilor americani în proiecte energetice din Albania, Croația și Bosnia-Herțegovina, țări care doresc să pună capăt dependenței lor de aprovizionarea cu energie din Rusia.
„Președintele Trump inaugurează o nouă eră de cooperare cu Europa de Sud, Centrală și de Est”, a declarat secretarul american al Energiei, Chris Wright, în fața jurnaliștilor, la forumul de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, desfășurat săptămâna trecută la Dubrovnik, în Croația.
Conflictul de interese a ieșit în evidență săptămâna trecută, când Statele Unite au realizat cea mai mare investiție publică din ultimii ani în Balcanii de Vest, semnând mai multe acorduri în valoare de miliarde de dolari privind exporturile de gaze naturale și dezvoltarea inteligenței artificiale în Albania, Bosnia și Croația.
Elementul central îl constituie proiectul conductei „Southern Interconnection” (Interconexiune sudică) între Bosnia și Croația, în valoare de 1,5 miliarde de dolari, care va lega Bosnia atât de terminalul croat de gaze naturale lichefiate de pe insula Krk, cât și de rețelele paneuropene de gaze.
„Există conștientizarea faptului că această regiune a redevenit una cu miză mare, iar cu cât faci mai multe declarații exagerate, cu atât provoci mai multă reacție negativă – din partea Moscovei, a Beijingului și chiar a unor părți din Europa”, a declarat pentru RFE/RL un asistent al Congresului familiarizat cu discuțiile.
Un altul a adăugat: „Strategia constă în a muta capitalul și proiectele mai repede decât poate reacționa scena politică. Dacă privești totul ca pe o competiție geopolitică, procesul se încetinește. Dacă îi spui investiții și infrastructură, lucrurile se mișcă.”
Conducte de vis
Bosnia, una dintre cele mai sărace țări din Europa, are nevoie ca lucrurile să se miște, și asta cât mai repede.
În prezent, țara depinde în totalitate de combustibilii fosili ruși importați prin conducta TurkStream.
Un aspect esențial este că terminalul de la Krk reprezintă o rută principală de transport a gazului natural lichefiat (GNL) american către continentul european, iar acordul, semnat și de Statele Unite, va asigura că o cantitate și mai mare de energie din SUA va ajunge în regiune.
Țările din Balcani par să se îndrepte acum spre Statele Unite, după ce ani de zile nu au reușit să obțină finanțarea necesară din partea Europei.
„Investițiile reduse afectează de mult timp regiunea Balcanilor”, afirmă David J. Kostelancik, cercetător principal asociat al Programului pentru Reziliență Democratică din cadrul Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), care susține că „securitatea energetică în Europa de Sud-Est nu mai este o chestiune economică secundară — ci reprezintă o preocupare fundamentală pentru securitatea națională a Statelor Unite”.
Atât Bruxellesul, cât și Washingtonul susțin eliberarea Balcanilor de sub dependența energetică față de Rusia. Însă politica energetică se transformă acum într-o luptă pentru influență, care le pune pe cele două capitale una împotriva celeilalte.
Pregătind terenul în vederea acordului privind conducta, Bosnia și-a modificat legislația pentru a desemna o companie privată americană – AAFS Infrastructure and Energy – în calitate de principal investitor și dezvoltator.
Conform informațiilor furnizate de companie și din cadrul proiectului, directorul AAFS Infrastructure and Energy este Jesse Binnall, un fost membru al echipei juridice a președintelui american Donald Trump, iar vicepreședintele Joseph Flynn este fratele fostului consilier pentru securitate națională al SUA, Michael Flynn.
Noua lege a eliminat procedura de licitație deschisă, ceea ce a iritat Bruxelles-ul și a determinat organizația Transparency International să avertizeze că se creează un „precedent periculos”.
Într-o scrisoare datată 13 aprilie, ambasadorul UE la Sarajevo, Luigi Soreca, a avertizat că legislația adoptată special pentru proiectul conductei de gaze (lex specialis) ar putea pune în pericol accesul Bosniei la piața europeană a energiei, precum și finanțarea de aproximativ 1 miliard de euro (1,16 miliarde de dolari) în cadrul Planului de creștere al UE pentru Balcanii de Vest - ceva similar cu planul pentru R. Moldova.
Țara balcanică face parte din Comunitatea Energetică europeană, care își extinde legislația în acest domeniu asupra țărilor din regiune aspirante la aderarea la UE.
Oficialii din Bosnia afirmă că acordul lor cu investitorii americani vine în sprijinul obiectivului Uniunii Europene de a opri toate importurile de energie din Rusia până la 1 ianuarie 2028.
Este o sarcină dificilă pentru Bosnia, care nu dispune de o producție proprie de gaze naturale. Ea depinde în totalitate de Rusia, care îi furnizează anual 225 de milioane de metri cubi.
Având în vedere că perspectivele aderării la UE par îndepărtate, Bosnia pare să fi ales să ignore avertismentul Europei de a „analiza cu atenție obligațiile care îi revin” la semnarea contractelor pentru proiecte energetice și să continue să promoveze investițiile americane.
Bosnia s-a alăturat chiar unei inițiative americane menite să consolideze aprovizionarea cu energie a regiunii, ministrul său de externe, Elmedin Konakovic, declarând pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL că „acest lucru are importanță economică pentru țară”.
„Această parte a Europei revine la bunul simț; calea către prosperitate înseamnă mai multă energie, nu mai puțină”, a declarat Wright.
O lege americană specială
Interesul economic al Statelor Unite în regiune a fost confirmat de adoptarea de către Congres, în luna februarie, a „Legii privind democrația și prosperitatea în Balcanii de Vest”, care, printre altele, angajează Statele Unite să intensifice cooperarea economică.
Săptămâna trecută, Pristina a găzduit o conferință a investitorilor americani, cu scopul de a atrage companii din SUA să investească în numeroase proiecte din capitala Kosovo, precum o nouă stație de autobuz și un spital în oraș, construirea unei șosele de centură și mai multe facilități de infrastructură sportivă.
Grupul american de investiții Pantheon Atlas a semnat o scrisoare de intenție cu partenerul său local, Koncar Group, în vederea construirii, anul viitor, a unui centru de dezvoltare a inteligenței artificiale și a unui centru de date în valoare de 58 de miliarde de dolari în centrul Croației, cu o capacitate electrică planificată de 1 miliard de gigawați.
Între timp, la Tirana, Albania a semnat un acord-cadru pe 20 de ani pentru furnizarea de GNL importat din SUA, în valoare de 6 miliarde de dolari, care leagă furnizorul local de energie Albgaz de firma americană Venture Global și de compania greacă Aktor.
Surse oficiale care au vorbit sub condiția anonimatului au declarat că se așteaptă ca să urmeze și alte anunțuri, deși nu au fost oferite detalii.
Ele au adăugat că, deși în prezent atenția se concentrează asupra Albaniei, Bosniei și Croației, există convingerea fermă că această nouă politică va căpătă o și mai mare dimensiune regională.
Serbia, Macedonia de Nord și Muntenegru sunt considerate următoarele etape logice în cazul în care proiectele inițiale se vor concretiza, mai ales în contextul în care Washingtonul încearcă să construiască un coridor energetic și digital mai integrat în Balcanii de Vest.
Scris cu informații de la Alex Raufoglu, corespondentul RFE/RL din Washington.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
