După 12 ani de muncă asiduă, bibliotecara colhozului „Scânteia” din satul Parcova, raionul Edineț, Lidia Neamțu a devenit protagonista unei „placarde multicolore”, apărute la Editura chișinăuiană „Cartea moldovenească”. Îngrijită de pictorii Gheorghe Dimitriu și Vladimir Moțcaniuc, afișul era editat „în limba rusă și moldovenească”.
Grație Lidiei Neamțu, oamenii din sat au ajuns să îndrăgească cartea, însă bibliotecara și-a câștigat faima cu o altă inițiativă. Ea a fost inițiatoarea organizării unei brigăzi „de creștere a roadei înalte de păpușoi”, în care, la sfatul autorităților de partid, s-au înscris imediat intelectualii satului și funcționarii din administrația colhozului. Și mai interesant era că toți cei înscriși în brigada bibliotecarei au renunțat „benevol” la plata muncii.
În 1961 de pe suprafața de porumb cultivată de brigada Lidiei Neamțu s-au recoltat câte 52,1 chintale de grăunțe la hectar. Intens propagată, inițiativa sa de muncă comunistă, după cum se pretindea, ar fi găsit „un răsunet larg” printre bibliotecarii din raion. Mai mult decât atât, se dorea ca exemplul bibliotecarei din Parcova să fie urmat „de toți bibliotecarii din republică”.
Afișul cu chipul Lidiei Neamțu îndemna oamenii din așezămintele de cultură să formeze brigăzi similare de cultivare a porumbului „în fiecare colhoz, în fiecare sat”. Numai că intelectualii satelor nu prea se grăbeau să răspundă unor asemenea chemări. Numele bibliotecarei a ajuns să fie declinat pe la toate colțurile raionului.
Drept urmare, în câțiva ani experimentul muncii „benevole” pe lanurile de porumb din Parcova s-a stins de la sine.
