Expoziția urmărea nu numai să pună într-o lumină vie „prietenia de secole” între cele trei popoare, ci și să arate impactul artei realiste ruse asupra tradiției realiste în pictura basarabeană.
Au fost expuse în premieră pânzele unor artiști basarabeni formați înainte de puterea Sovietelor, precum A. Plămădeală, Ș.G. Kogan, G. Furer, Malașevskaya, V.F. Ocușco, I.M. Bilenkii, A. Stepankovskii, P.A. Piscariov, A.V. Klimașevskii. O adevărată revelație au produs lucrările pictorului-grafician P.A. Șillingovski, născut la Chișinău în 1881.
Vizitatorii aveau ocazia să descopere gravurile sale din anii 1910, consacrate plaiului natal. Nu puteau trece cu privirea peste litografia „Basarabia”, peste lucrările în creion „Aspecte basarabene” și „Nistrul”, peste gravurile „Basarabia. Peisaj” și „Copacul” sau peste schițele „Capete basarabene”, „Tudora a lui Gheorghe”, „Ion al lui Rusu”, „Culesul fructelor” și „Peisaj basarabean”.
Șillingovski apare ca un observator profund al realității. Pline de atmosferă și expresivitate, priveliștile sale basarabene sunt temeinic construite. Încânta ochiul și una din pânzele sale de proporții „Basarabia” (1911), care înfățișează un grup de țărani pe un fundal tradițional basarabean. Sinteza locului său de baștină și-a găsit expresia și într-o altă lucrare, „Pământ basarabean”, din 1923, adeseori reprodusă în anii de putere sovietică.
Decedat în 1942 în Leningradul asediat, P.A. Șillingovski a lăsat ca moștenire Chișinăului colecția sa de gravuri vechi europene și propriile sale lucrări, aflate astăzi în custodia Muzeului Național de Artă.
