Premierul Dorin Recean va prezenta poziția guvernului de la Chișinău și va confirma că acceptă cadrul de negocieri propus de UE, transmite postul public de televiziune Moldova 1.
Din delegația moldoveană mai fac parte negociatoarea șefă pentru aderarea la UE, vicepremierul Cristina Gherasimov, șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, cel al Agriculturii, Vladimir Bolea, ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, ministrul Educației, Dan Perciun, precum și ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.
La 21 iunie, președinția belgiană a Consiliului UE a anunțat că țările membre și-au dat acordul pentru începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.
În aceeași zi, președinta Maia Sandu a semnat un decret pentru inițierea tratativelor, proces care va fi coordonat printr-un „mecanism național”, stabilit de Guvern.
„Moldova - membră a Uniunii Europene - este singura cale de dezvoltare prin care vom asigura pacea, bunăstarea și o viață mai bună pentru toți cetățenii noștri”, a declarat șefa statului, cu această ocazie, într-un mesaj pe Facebook.
- Te-ar putea interesa și: Maia Sandu a semnat decretul privind începerea negocierilor de aderare la UE
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău speră că Republica Moldova va fi pregătită pentru aderarea la UE până în anul 2030.
Pe 20 octombrie, odată cu alegerile prezidențiale la care Maia Sandu va candida pentru un nou mandat, va avea loc un referendum la care cetățenii moldoveni vor spune „da” sau nu „nu” proiectului european al țării.
Un „pas istoric” pentru Ucraina
La Kiev, vicepremierul pentru integrarea europeană și euroatlantică, Olga Stefanișina, a spus că ziua în care UE a decis să lanseze negocierile de aderare este „o zi mare” pentru țara sa.
În primul său interviu oferit în calitate de negociatoare-șefă pentru aderarea la UE, Olga Stefanișina a spus duminică, 23 iunie, că voința poporului ucrainean este „ireversibilă” și că „ucrainenii își susțin alegerea”, transmite Associated Press.
Stefanișina va conduce delegația guvernamentală de la Kiev la conferința de marți, de la Luxembourg. Ea a spus că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ar urma să țină un discurs în cadrul ceremoniei de lansare a negocierilor, dar nu a precizat dacă o va face în persoană sau online.
Zelenski a descris decizia de vineri a UE drept un „pas istoric”, adăugând într-o postare pe rețele: „Generații ale poporului nostru își realizează visul european. Ucraina se întoarce în Europa.”
Într-un lung șir de țări candidate la UE
Kievul și Chișinăul au depus cereri de aderare la UE după câteva zile de la începutul invaziei rusești în Ucraina din februarie 2022.
Însă începerea negocierilor nu înseamnă că cele două țări vor adera la UE prea curând - fiecare etapă a procesului poate să dureze ani de zile și necesită acordul unanim al statelor membre ale comunității. Totuși, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, remarca recent că Ucraina (dar și R. Moldova, implicit) „a stabilit un record, reușind să treacă, în doar puțin peste doi ani, de la cererea de aderare la UE la începerea negocierilor - mai repede decât orice alt candidat din istorie”.
- Te-ar putea interesa și: Țările UE au depășit opoziția Ungariei: R. Moldova și Ucraina încep oficial negocierile de aderare, la o ceremonie pe 25 iunie
Liderii UE au declarat oficial Moldova și Ucraina drept candidate la aderare în urmă cu un an, în iunie 2023.
Celelalte țări candidate sunt Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia - ultima a căpătat statutul de țară candidată în 1999 și a început negocierile în 2005, iar de atunci bate pasul pe loc.
Ultima țară care a fost admisă în UE a fost Croația, care a aderat în 2013. România și Bulgaria au aderat în 2007, iar alte 10 țări au aderat în 2004.
Cadrul negocierilor cu Moldova și Ucraina
Cadrul de negocieri aprobat de ambasadorii UE pe 14 iunie și văzut de Europa Liberă include pentru Ucraina condiția că va asigura un „tratament nediscriminatoriu pentru persoanele aparținând minorităților naționale”. Într-un paragraf special, Ucrainei i se cere să adopte un plan de acțiuni pentru a apăra drepturile minorităților naționale, inclusiv la folosirea limbii materne și inclusiv în educație. Ucrainei i se mai cere să respecte „cu bună credință” acorduri bilaterale relevante cu țări membre ale UE.
Cadrul de negocieri pentru R. Moldova nu include asemenea prevederi.
Oficialii UE vor să țină ceremonia de începere a negocierilor pe 25 iunie, înainte ca președinția rotativă a UE să fie preluată la 1 iulie de Ungaria, care se opune admiterii Ucrainei în UE.
Sursele Europei Libere mai spun că deschiderea capitolelor propriu-zise de negociere va fi lăsată până după ce Ungaria nu va mai fi la cârma UE, adică după Anul Nou. Atunci, va exista deja o nouă Comisie Europeană care urmează să fie instalată în urma recentelor alegeri pentru Parlamentul European.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
