Linkuri accesibilitate

O anchetă moldoveană despre tabere rusești în Bosnia și Herțegovina dă la iveală „impactul Rusiei în inima Europei”


Capitala bosniacă Sarajevo, martie 2024. La fel ca Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina a obținut statut de candidată la aderarea la UE după invazia rusească în Ucraina. La fel ca Republica Moldova, are pe teritoriul său o entitate pro-rusă, care se opune aderării.
Capitala bosniacă Sarajevo, martie 2024. La fel ca Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina a obținut statut de candidată la aderarea la UE după invazia rusească în Ucraina. La fel ca Republica Moldova, are pe teritoriul său o entitate pro-rusă, care se opune aderării.

Ministrul de Externe al Bosniei-Herțegovina a confirmat că Rusia a folosit teritoriul bosniac pentru a instrui cetățeni moldoveni în organizarea de proteste și acțiuni de stradă, spunând că țara sa are nevoie de sprijin extern pentru a contracara „impactul negativ al Rusiei în inima Europei”.

Vorbindu-le jurnaliștilor la Sarajevo pe 24 octombrie, Elmedin Konaković a spus că nu are „dovezi concrete” că instructajul a fost și de „natură militară”, dar că „instruiri legate de organizarea unor proteste sau a unor ieșiri în stradă” au avut loc „cu siguranță”.

Declarația sa survine la scurt timp după ce Ambasada Statelor Unite la Sarajevo a spus redacției bosniace a Europei Libere că autoritățile bosniace trebuie să „investigheze minuțios” existența unei tabere de antrenament, semnalată de autoritățile de la Chișinău, unde grupările militare private rusești, Wagner și Ferma, ar fi antrenat moldoveni pentru destabilizarea Republicii Moldova.

„Există dovezi pe care le-am văzut personal că astfel de grupuri au operat în Bosnia și Herțegovina, confirmând încă o dată impactul negativ al Rusiei în inima Europei împotriva căruia Bosnia și Herțegovina nu se poate apăra singură”, a spus Konaković.

Imagini publicate de poliția moldoveană în care apar tineri care ar fi fost instruiți pentru destabilizări, dar și o presupusă tabără pentru antrenamente.
Imagini publicate de poliția moldoveană în care apar tineri care ar fi fost instruiți pentru destabilizări, dar și o presupusă tabără pentru antrenamente.

De unde a pornit scandalul

Primele declarații despre instruirea în Bosnia-Herțegovina a câtorva cetățeni moldoveni, care se află actualmente în arest la Chișinău, au fost făcute pe 17 octombrie de Inspectoratul General al Poliției și Serviciul de Informații și Securitate (SIS).

Autoritățile moldovene au mai spus că peste 100 de tineri ar fi fost antrenați și în Rusia pentru a organiza proteste post-electorale la Chișinău, iar cei mai buni au fost trimiși ulterior la antrenamente adiționale în Balcani, inclusiv pentru confecționarea de explozibil, într-o operațiune sprijinită de oligarhul fugar Ilan Șor.

Poliția moldoveană a dat publicității clipuri video de la presupusele antrenamente, inclusiv într-o tabără din Bosnia-Herțegovina, înfățișând tineri care învață să confecționeze explozibil și să folosească drone. De asemenea, SIS a dat publicității o listă cu 11 nume ale instructorilor și gestionarilor taberei.

Bosnia-Herțegovina vrea în UE, dar are pe teritoriul ei o „Găgăuzie”

În Bosnia și Herțegovina, o țară aflată încă parțial sub administrație internațională în urma războiului bosniac de la începutul anilor ‘90, acuzațiile moldovene au scos încă o dată în evidență diviziuni interne.

Guvernul federal de la Sarajevo pledează pentru integrarea țării în UE. Dar Republica Srpska, parte a federației, vrea, pe contrasens, relații mai strânse cu Moscova și amenință periodic cu secesiunea.

Entitatea etnicilor sârbi din Bosnia-Herțegovina, Republica Srpska, este condusă de la Banja Luka de un guvern local pro-rus, în frunte cu președintele Milorad Dodik. La nivel federal, ea împarte puterea cu cealaltă entitate a federației, cea a etnicilor croați și a musulmanilor, conducând, între altele, și ministerul federal al Securității.

Ministrul Securității, pro-rusul Nenad Nešić, a spus inițial Europei Libere și a repetat ulterior că afirmațiile venite de la Chișinău despre tabăra de antrenament rusească ar fi lipsite de temei și motivate electoral, pentru a face rău Rusiei și aliaților ei.

Pe de altă parte, membrii unei comisii parlamentare de profil de la Sarajevo, care supraveghează Agenția de Informații și Securitate a Bosniei-Herțegovina, au spus Europei Libere că au fost informați de agenție că tabăra rușilor s-ar afla pe teritoriul Republicii Srpska.

Ambasada Statelor Unite la Sarajevo a spus și ea că relatările despre instructajul rusesc pentru moldoveni oferit în Republica Srpska pun la îndoială angajamentele acestei entități de a implementa reformele necesare pentru apropierea Bosniei-Herțegovinei de UE.

Țara balcanică a primit statut de candidată la aderare pe 15 decembrie 2022, la câteva luni după Republica Moldova.

Militari moldoveni din trupele de menținere a păcii, arborând drapelul național la baza militară „Camp Butmir” din Sarajevo, pe 7 octombrie 2024.
Militari moldoveni din trupele de menținere a păcii, arborând drapelul național la baza militară „Camp Butmir” din Sarajevo, pe 7 octombrie 2024.

Urme moldovene în Bosnia-Herțegovina

Legăturile dintre Chișinău și Sarajevo, în general slabe și puține, s-au întărit toamna aceasta, când 19 militari moldoveni au mers în Bosnia-Herțegovina pentru a participa la operațiunea UE de menținere a păcii EUFOR ALTHEA.

La început de octombrie, la baza „Camp Butmir” din Sarajevo, a avut loc o ceremonie oficială de inaugurare a participării militarilor moldoveni la teatrul de operațiuni bosniac.

Participarea militarilor moldoveni a fost aprobată de Parlament în luna iulie 2024, după dezbateri controversate și știri false în jurul amendării unui acord militar moldo-român, despre care adversarii au spus că ar merge prea departe.

Acordul permite, între altele, ca România să acopere cheltuieli pentru participarea militarilor moldoveni la operațiuni internaționale.

R. Moldova s-a angajat să contribuie la operațiunea din Bosnia în cadrul unei conferințe UE de la Bruxelles, din 18 aprilie 2024, dedicată misiunilor militare europene. În prezent, la operațiunea EUFOR ALTHEA participă militari din 22 de țări.

Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG