„NATO îşi anunţă disponibilitatea la dialog cu Rusia. Vor fi discuţii sau negocieri de criză?” Până una alta, scrie Cristian Unteanu în analiza publicată pe blogurile Adevărul, nu se știe dacă reuniunea de la Bruxelles, din 12 ianuarie, chiar va avea loc, fiind „prima de acest fel după o perioadă de doi ani şi jumătate”. Moscova nu a confirmat, preferă să mențină aparența de situație „fluidă”, ceea ce ar putea însemna că va presa pentru trecerea la negocieri propriu-zise, fără etape pregătitoare. Unteanu spune că déjà „Toată lumea se pregăteşte pentru orice” ; „sunt scoşi de la naftalină cei care au negociat procesul de la Malta, se repun în metereze grupele de negociatori profesionişti şi se speră că minunea se va produce din nou”. Pentru NATO, marea dificultate este să-și definească poziția în ceea ce privește aspirațiile de aderare la Alianță ale unor state din Parteneriatul Estic : Ucraina, în primul rând, ulterior și Georgia. Dar adevăratul nod gordian ar fi „acceptarea ideii că a venit momentul în care să se rediscute asigurările şi reasigurările de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial şi ceea ce a fost finalizarea, destul de grăbită şi formală, a Războiului Rece”.
Strategia lui Putin de amenințare a Ucrainei și Vestului este autolimitată
Valentin Naumescu face pe spotmedia.ro un bilanț al anului 2021 și ajunge, inevitabil, la tensiunea majoră creată de amenințările și condiționările Rusiei foarte aproape de granițele NATO. Opinia sa este că „Rusia nu trebuie să primească niciun fel de garanții privind blocarea extinderii NATO sau lăsarea Flancului Estic fără o apărare credibilă. Strategia lui Putin de amenințare a Ucrainei și Vestului este autolimitată, iar beneficiile chiar și ale unei invazii de mici proporții a Rusiei, în Donețk și Lugansk, ar fi mai reduse decât costurile”. Semnalele date de Statele Unite și de NATO par să indice că vor negocia cu Rusia în ianuarie, or, scrie Naumescu, „Nu ne este clar ce se poate negocia cu regimul agresor și criminal al lui Putin, care își otrăvește și execută opozanții politici, în Rusia sau în străinătate, și care alimentează fabrici de troli, războaie hibride și campanii de destabilizare a UE și Occidentului”.
Proiectul României europene este țăndări
Analistul contabilizează cu plus atitudinea noului cancelar german în chestiunea Rusiei, laudă felul în care polonezii au rezistat atacului cu arma migranților venit din Belarus și atrage atenția că, de facto, Rusia tocmai a anexat o țară, sub aparența că a ajutat-o : Belarusul, care depinde acum integral de Moscova. Pentru România, anul care se încheie e marcat de „Trădarea președintelui Iohannis”, care el a rupt coaliția de dreapta invitând Partidul Social-Democrat la guvernare, iar asta face ca 2021 să fie „cel mai urât și mai dezamăgitor an din România poscomunistă”. Această „trădare” „a distrus complet speranța și încrederea noastră că o soluție pentru România mai poate veni dinspre politica românească și partidele actuale. Proiectul României europene este țăndări. Ne vom reveni foarte greu din acest șoc”.
