Organziația Amnesty International Moldova atenționează că autoritățile de la Chișinău și-au încălcat obligațiile privind respectarea drepturile omului, îngrădind tratamentul medical obligatoriu pentru deținuții Serghei Cosovan și David Davitean. Activiștii spun că în cazul lui Davitean, un bărbat în vârstă de 32 de ani de origine armeană, care a suferit multiple leziuni fiind în detenție, autoritățile din penitenciarul nr. 13 au refuzat tratamentul și spitalizarea acestuia. O îngrijire medicală adecvată nu a fost asigurată nici în cazul lui Serghei Cosovan, deținut în penitenciarului nr 16. Avocații lui semnalau încă în luna aprilie că acesta riscă să moară în detenție preventivă, fiind grav bolnav de ficat. Cum au evoluat lucrurile între timp, Tamara Grejdeanu a încercat să afle de la avocata lui Serghei Cosovan - Nicoleta Hriplivîi.
Nicoleta Hriplivîi: „Lucrurile au evoluat spre negativ, adică starea de sănătate s-a agravat simțitor. Vreau să fac o remarcă: încă înainte de a fi reținut și arestat, dumnealui suferea de o formă mult mai ușoară a cirozei hepatice, decât după expirarea acelor zece luni de când este în arest preventiv. Cel puțin, acest lucru ni-l arată documentele medicale pe care le deținem.”
Europa Liberă: Au fost încercări în această perioadă de a-i fi schimbată măsura de arest, de a fi transferat într-o instituție medicală?
Nicoleta Hriplivîi: „Da, bineînțeles. De fiecare dată, măsura preventivă a fost contestată de către avocați; în paralel, noi am făcut demersuri în vederea transferării lui Cosovan într-un spital public acreditat din afara sistemului medical al penitenciarelor, însă am primit de fiecare dată sau refuz, sau nu se dădea curs acestei solicitări.”
Europa Liberă: Pe ce motiv? Cum justifică organele abilitate aceste acțiuni?
Nicoleta Hriplivîi: „Motivul... Justificarea d-lor era precum că starea lui este, deocamdată, bună și nu necesită a fi internat într-o instituție medicală publică. Vreau să remarc un lucru: de când a fost arestat, din septembrie până astăzi, el a fost internat doar de două ori în instituție medicală publică, doar în luna ianuarie, când a avut nevoie de o intervenție chirurgicală în regim de urgență și a doua oară – abia în iunie, pe câteva zile a fost internat la Spitalul „Sfânta Treime”. Iarăși în regim de urgență, fiindcă a avut anumite consecințe complicate la starea lui de sănătate, adică a avut anumite diagnostice care urmau să fie cât de cât stabilizate.”
Europa Liberă: Condițiile medicale care i se oferă în penitenciar nu satisfac, credeți Dvs., necesitățile lui?
Nicoleta Hriplivîi: „Condițiile materiale în care este deținut sunt o problemă aparte. Nu se pune accentul pe asta, se pune accentul pe faptul că spitalul sau așa-numitul spital, deoarece Penitenciarul nr. 16 are statut de instituție penitenciară, adică nu este spital. Această instituție nu poate oferi un tratament medical specializat de profil sau specializat pe bolile hepatice severe, cum este starea lui Cosovan. Mai mult decât atât, noi am primit anumite răspunsuri și, suprapunând aceste răspunsuri cu recomandările pe care le-a primit Cosovan de la medicii din Consiliul medical creat din mai mulți specialiști din diferite instituții medicale din sistemul public de sănătate, am remarcat un lucru foarte grav – aceste recomandări nu sunt respectate de către Penitenciarul nr. 16, adică greșit a fost efectuat tratamentul prescris de către medici. Ceea ce arată că, de fapt, un tratament specific complex nu poate fi oferit în cadrul acestui penitenciar.”
Europa Liberă: Cum vă explicați că, deocamdată, nu se reacționează la îngrijorările avocaților?
Nicoleta Hriplivîi: „Considerăm că motivele evidente pe care le putem deduce ar fi organizarea defectuoasă a serviciului medical în cadrul sistemului penitenciar, unde o internare a unui pacient trebuie să fie coordonată cu mai multe persoane, inclusiv din Ministerul Justiției, de șeful penitenciarului... Lipsa asigurării medicale obligatorii a deținuților la fel este o problemă foarte gravă și nu asigură asistența medicală acestor pacienți în volum deplin. Asta ar fi a doua cauză. Și costurile unor astfel de tratamente, care sunt unele foarte înalte.”
Europa Liberă: Se știe că acest caz a ajuns în atenția Înaltei Curți de la Strasbourg, care a examinat și a comunicat Guvernului moldovean cauza la doar nouă zile după înregistrare, un termen nemaiîntâlnit în practica adresărilor. Ce așteptări aveți?
Nicoleta Hriplivîi: „Am așteptat o reacție încă la etapa comunicării acestei cereri, am crezut totuși că anumite lucruri se vor schimba...”
Europa Liberă: În luna aprilie?
Nicoleta Hriplivîi: „La sfârșitul lunii martie – începutul lui aprilie, dar, cu regret, nu s-a schimbat absolut nimic. Arestul persoanei cum a fost prelungit în mod nejustificat, în mod abuziv, la fel este prelungit și astăzi. D-lui este condamnat – ca o remarcă –, dar condamnarea, sentința nu a intrat în vigoare și, respectiv, el se află încă în arest, adică măsura preventivă este prelungită, sentința nu este definitivă și nu este irevocabilă. Vreau să vă zic că așteptările noastre sunt de ordin, în primul rând, individual, ca persoana, într-adevăr, să poată fi transferată într-un spital, într-o instituție medicală publică, acreditată, în care să i se poată oferi o asistență medicală calificată, în volum deplin. Și doi: o altă așteptare a noastră, una destul de logică din tot ce se întâmplă, adică să fie implementat sau Curtea să pună accent pe implementarea unor măsuri generale, pe sistem. Adică, această practică să fie totuși schimbată. Or, această cauză nu este doar cauza unei singure persoane, este cauza mai multor persoane deținute.”
Europa Liberă: De la cine așteptați o intervenție, o reacție de răspuns?
Nicoleta Hriplivîi: „În primul rând, de la Ministerul Justiției, care este abilitat în elaborarea anumitor politici publice pentru a schimba în acest sistem ceva spre bine; așteptăm reacții de la Consiliul Superior al Magistraturii pentru a găsi posibilități sau anumite mecanisme ca să oprească aplicarea această masivă și nejustificată a arestărilor preventive; așteptăm reacții și de la alte instituții publice care ar putea să-și aducă contribuția la îmbunătățirea lucrurilor din serviciul medical din sistemul penitenciar. Or, persoanele mor și nimeni nu știe din ce cauză. Potrivit răspunsului pe care l-am primit în martie 2018, circa 22 de persoane au decedat pe motiv de boală în Penitenciarul nr. 16, în anul 2017. Or, nu am văzut nicio investigație referitoare la calitatea actului medical efectuat în acest penitenciar, de aceea ar fi bine ca anumite lucruri să fie schimbate cât mai rapid, ca astfel de cazuri să nu se mai întâmple. Or, în situația lui Cosovan, orice întârziere îl poate costa viața. Și acest lucru nu este o exagerare, dar e o realitate în care el trăiește zi de zi.”
