Doi analiști politici Daniel DePetris și Rajan Menon scriu în publicația Politico că în timp ce opinia publică americană și în mare parte din Europa este de acord că Ucraina e victima agresiunii și că Rusia este agresorul, alte țări din lume își nuanțează abordarea.
India refuză să critice public Rusia. Arabia Saudită, aliat tradițional american a nesocotit cererea Washingtonului de a mări producția de țiței pentru a reduce prețurile globale. Daniel DePetris și Rajan Menon scriu că aceste țări și altele privesc conflictul din Ucraina ca pe unul regional și nu – așa cum susține Occidentul – un pericol la adresa stabilității globale.
Președintele sud-african Cyril Ramaphosa, care nu sprijină invazia rusă susține, pe de altă parte, că extinderea NATO a contribuit la actuala criză. Turcia și Israelul nu au criticat nici ele public Rusia, dorind să mențină anumite beneficii și poate să joace rol de mediator. Autorii articolului cred că încercările americane de a prezenta Rusia ca un paria pe scena internațională și a o izola pot eșua nu pentru că țările respective sprijină invazia, ci pentru că doresc să protejeze anumite beneficii care derivă din relația cu Moscova și cred că a condamna Rusia public nu contribuie la oprirea războiului.
Oficialități americane au încercat să convingă, punând și presiuni, anumite țări să ia poziție împotriva agresiunii ruse. „Amenințările și lecțiile nu și-au găsit ecou în multe țări din Sudul Global – incluzând state din Asia, Africa și America Latină – unele dintre acestea reacționând mânios la presiunile făcute asupra lor.” Autorii articolului dau ca exemplu India și Pakistan, prima având relații istorice cu Rusia, dar fiind apropiată acum și de America, în timp ce Pakistanul este beneficiar al ajutorului militar rus, mai recent. Ambele țări – între care există ostilitate - au ezitat acum să critice Rusia.
Apoi mai e exemplul Braziliei, țară care importă din Rusia 23% din nevoile de îngrășăminte, necesare agriculturii. Brazilia a votat o rezoluție ONU care condamnă Rusia, dar ambasadorul brazilian a criticat aplicarea de sancțiuni. Daniel DePetris și Rajan Menon spun că țările care dau dovadă de reținere și prudență cred ca denunțarea lui Putin nu îi va schimba comportamentul, dar va crește polarizarea produsă de război, reducând șansele unei înțelegeri politice. Aceeași logică e aplicată și sancțiunilor. Există și resentimente legate de sancțiuni care au vizat unele dintre țările în cauză, în trecut sau împrejurări în care America s-a angajat în războaie pe care le consideră discutabile.
Președintele Indoneziei, Joko Widodo nu i-a retras lui Putin invitația la summitul G20, chiar dacă asta ar putea duce la un boicot occidental. Recentul summit Statele Unite – ASEAN nu a criticat direct Rusia în declarația finală, iar la reuniunea Comitetului pentru Cooperare Economică Asia – Pacific, reprezentanții american, australian, canadian, japonez și din Noua Zeelandă – s-au retras din sală când ministrul rus pentru dezvoltare economică a luat cuvântul.
Autorii spun că agresiunea rusă este ilegală și abuzivă, ei fac doar apel la înțelegerea faptului că asta nu înseamnă că restul lumii va urma America sau Occidentul.
