Contractul prevede procurarea a 220.000 de proiectile de 155 de milimetri, cel mai căutat tip de obuz utilizat în artilerie, potrivit unui comunicat al Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO. Astfel, aliații au ocazia să-și refacă arsenalele și să ofere Ucrainei mai multe muniții, într-un moment în care noile ajutoare destinate Kievului se lasă așteptate.
„Este important să ne apărăm propriul nostru teritoriu, să ne construim propriile noastre arsenale, dar și să sprijinim în continuare Ucraina. Nu putem permite președintelui [rus Vladimir] Putin să învingă în Ucraina. Ar fi o tragedie pentru ucraineni și un pericol pentru noi toți”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de Associated Press.
Cursa munițiilor
La ceremonia de semnare a contractului, marți Stoltenberg a mai adăugat că războiul din Ucraina a ajuns „o bătălie a munițiilor”.
Estimările UE relevă că Ucraina a tras în jur de 4.000 și 7.000 de obuze de artilerie zilnic în contraofensiva din vara anului trecut. Se estimează că armata rusă lansa peste 20.000 de obuze zilnic pe teritoriul ucrainean, în aceeași perioadă.
NATO a precizat însă că obuzele de artilerie ar urma să fie livrate peste 24 sau chiar 36 de luni, iar membrii alianței vor decide individual dacă le vor folosi pentru a-și suplini stocurile sau pentru a le livra Ucrainei.
În 2023, UE a lansat un plan de revigorare a industriei de apărare, cu scopul de a asigura producția unui milion de obuze de artilerie pentru Ucraina, însă inițiativa nu pare să fi avut succesul scontat. Associated Press relatează că până în prezent a fost îndeplinită doar o treime din ținta stabilită, iar oficialii europeni speră că aceasta va fi atinsă de industria de apărare la finele acestui an.
Ajutoarele destinate Kievului, în blocaj
Aliații europeni se află sub o presiune tot mai mare de a-și reface stocurile de muniție și de a crește producția și livrările de armament spre Ucraina, într-un moment în care ajutoarele sunt blocate din cauza disputelor politice în diferite capitale occidentale.
Marți, 23 ianuarie, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, va prezida reuniunea internațională a aliaților ce susțin Ucraina, cunoscut ca grupul de la Ramstein, format din aproximativ 50 de state. Este pentru prima dată când SUA, de departe cel mai mare finanțator al ajutoarelor destinate Kievului, prezidează această întrunire aflându-se în incapacitate de a asigura livrările de muniție și arme necesare armatei ucrainene.
„Chiar dacă nu suntem capabili să oferim asistența noastră de securitate acum, partenerii noștri continuă să facă acest lucru”, a asigurat reprezentanta Pentagonului, Sabrina Singh.
Legea prin care președintele Joe Biden a solicitat un ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina a ajuns să fie blocată în Congresul SUA, din cauza disputelor dintre democrați și republicani. Deocamdată nu este clar când va fi aprobat acest ajutor, deși liderii ambelor partide au avut întrevederi la Casa Albă.
- Te-ar putea interesa și: Senatul american blochează pachetul de ajutor pentru Ucraina, în ciuda solicitărilor Casei Albe
Lucrurile nu stau mai bine nici la nivelul Uniunii Europene. La finalul anului trecut, premierul maghiar Viktor Orbán a blocat un plan de asistență financiară în sumă de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, forțând statele membre să caute o altă soluție pentru a asigura sprijinul Kievului.
O nouă decizie este așteptată la 1 februarie, când liderii europeni se vor reuni la Bruxells pentru a discuta ajutorul destinat Ucrainei. Orbán s-a arătat dispus să cedeze, inclusiv prin aprobarea anuală, nu pe mai mulți ani, a ajutoarelor destinate Kievului, o idee cu puține șanse însă de a fi acceptată de restul statelor membre.
