Duminică, înainte să înceapă conferința de două zile, poliția moldoveană de frontieră i-a împiedicat să intre în țară, la aeroport, pe cel puțin trei invitați: europarlamentarul ceh Ondřej Dostál, politicianul naționalist grec Dimos Thanasoulas și activistul anti-LGBT din SUA Brian S. Brown.
Până la urmă, Brown, aflat pe lista de „promotori ai discursului urii” alcătuită de ONG-ul Southern Poverty Law Center, a fost lăsat să intre în Moldova, inclusiv ca urmare a intervenției ambasadei SUA, după o noapte petrecută pe aeroport, dar cehul și grecul au fost puși pe avioane spre București, respectiv Roma.
SIS a motivat respingerea străinilor la aeroport prin faptul că urmau să participe la o conferință „cu surse de finanțare obscure”, care ar avea legături cu Rusia și cu efortul ei de a destabiliza Moldova. SIS i-a avertizat pe numeroșii politicieni și formatori de opinie moldoveni care au mers la conferința de la Hotelul Leogrand că prin participarea lor fac jocul Moscovei și al agenților ei de influență.
„Surpriză neplăcută din partea unei țări candidate la UE”
Ajuns la București după expulzarea de duminică spre luni, cehul Ondřej Dostál a negat în declarații pentru presa din țara sa acuzațiile SIS, că manifestarea de la Chișinău ar fi finanțată de ruși și a promis să participe la discuții de la distanță, din clădirea Parlamentului român, cu ajutorul prietenilor săi din partidul AUR.
El a mai spus că reuniunea de la Chișinău ar fi fost „co-finanțată” tocmai de partidul românesc condus de George Simion, pe care l-a numit „organizatorul” ei. „Organizatorii români sunt foarte, foarte cătrăniți acum pe moldoveni”, a mai informat Dostál.
Partidul ceh al lui Dostál, o formațiune de opoziție relativ nouă, comunistă cu accente suveraniste, a condamnat autoritățile moldovene pentru expulzare.
„Afirmațiile Moldovei, care l-a calificat pe eurodeputatul Dostál drept o amenințare la adresa ordinii publice și a securității naționale, sunt respinse cu fermitate de mișcarea Stačilo! („Ajunge!”, n. red.) și considerate o încălcare directă a libertății de exprimare și a democrației în Europa, ceea ce constituie o surpriză neplăcută din partea unui stat candidat la aderarea la UE”, se arată într-un comunicat de presă citat de Seznam.cz.
Eduard Hulicius, viceministru ceh de externe, a părut să dea dreptate autorităților de la Chișinău. „Moldova a avut, aparent, motive întemeiate pentru a lua această măsură, prin care își protejează suveranitatea și democrația. Este trist să avem și astfel de reprezentanți”, a adăugat el.
„De mine moldovenii nu știau, când au făcut lista” (deputat german AfD)
Presa cehă consemnează opiniile despre incidentele de la aeroportul din Chișinău ale unui eurodeputat german de origine cehă. Petr Bystroň, din formațiunea germană Alternativa pentru Germania (AfD), a ajuns la manifestarea din capitala moldoveană fără probleme.
Dintre participanții străini, Petr Bystroň se află probabil cel mai mult în vizorul justiției din UE: el a fost lipsit de imunitate europarlamentară nu o dată, ci de două ori, în primăvară, figurând în două anchete distincte: una de spălare de bani, corupție, evaziune fiscală, iar alta de propagare a ideologiilor de ură.
Europarlamentarul este bănuit printre altele că a primit bani de la operatorul site-ului de dezinformare pro-rusă Voice of Europe, care opera de la Praga, având ca obiectiv influențarea alegerilor din țări europene democratice. El a fost acuzat de asemenea că și-a folosit calitatea de deputat german, apoi de europarlamentar, pentru a promova interesele Moscovei, inclusiv prin furnizarea de informații din interiorul celor două legislative.
Procuratura din München a declarat că politicianul german ar fi primit plăți în numerar sau criptomonede de la operatorul Voice of Europe „în schimbul angajamentului său de a vorbi și de a vota, în calitate de membru al parlamentului național, în interesul guvernului rus”.
Asemenea acuzații fac din Bystroň un candidat ideal pentru a fi respins de SIS-ul moldovean ca „omul rușilor”, dar el a reușit să intre în Moldova.
De la Chișinău, Bystroň, care a votat recent împotriva unei rezoluții a Parlamentului European de sprijinire a cursului european al Moldovei, a explicat ziarului de extremă-dreapta cehesc Parlamentni Listy cum a reușit să „scape” de atenția autorităților moldovene, spre deosebire de „bieții american, grec și ceh”.
Deputatul AfD a spus că moldovenilor „nu le-a mers” cu el fiindcă s-a înregistrat să participe la MEGA în ultimul moment, iar numele lui nu figurează în nici un „document tipărit” legate de conferință.
„Asta înseamnă că ei nu aveau informații despre mine când pregăteau lista persoanelor care urmau să fie oprite la graniță”, a spus germanul.
El a adăugat însă că a avut și „noroc” - a întârziat să-și anunțe participarea și pentru că nu știa dacă va apuca să se întoarcă la timp din SUA.
Site-ul conferinței nu cuprindea nici marți, în ziua ei finală, vreo listă clară de participanți, iar eurodeputatul german nu a publicat postări de la fața locului.
Bystroň a mai comentat, ironic, că Moldova a luat măsurile pe care le-a luat împotriva cehului și grecului ca să arate „la Bruxelles” ce candidată harnică este pentru aderarea la UE.
Bystroň s-a născut în fosta Cehoslovacie și a plecat în Germania împreună cu părinții săi în anii '80.
Anchetele legate de presupusa lui colaborare cu Moscova durează de vreun an, trenând inclusiv pentru că după ce a avut imunitate de parlamentar german, a dobândit imunitate de europarlamentar.
Bystroň neagă toate acuzațiile și se declară „victima terorii împotriva opoziției” din Germania. Ca și alți participanți ultraconservatori la conferința de la Chișinău, el avertizează că guvernele europene care îl „prigonesc” pe el și pe colegii lui își atrag mânia Casei Albe, locuită din nou de republicanul Donald Trump.
În privința „persecuției” pe care o îndură în țara sa, el a declarat: „Germania a făcut asta acum 80 de ani evreilor, acum 50 de ani disidenților anticomuniști și acum o face opoziției conservatoare”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
