Cercetătorul de la Berlin, Dumitru Mînzărari, expert asociat al Diviziei Europa de Est și Eurasia a Institutului German de Afaceri Internaționale și Securitate, găsește nejustificate criticile societății civile de la Chișinău la adresa partidului de guvernământ cu privire la maniera în care au dat start reformelor din justiție și lupta cu corupția. Când a modificat o serie de legi ca să-i poată demite pe Procurorul General, șefii Centrului anticorupție și ai mai multor agenții aflate sub control parlamentar, PAS s-a confruntat cu reproșul că a neglijat transparența și procedurile democratice. Expertul de la Berlin, însă, crede, că autoritățile actuale nu ar avea altă cale pentru învingerea corupției.
Dumitru Mînzărari: „În linii largi, abordarea noii guvernări în lupta cu corupția, în reforma justiției, în reforma altor instituții care ar permite statului să reducă corupția mi se pare destul reușită. Chiar dacă a fost criticată ca posibil fiind ghidată de niște măsuri drastice, în percepția mea ca cercetător, sunt insuficient de drastice. Și explic de ce. Astfel de schimbări radicale sociale, cum ar fi trecerea unei societăți care funcționează în bază de rente, deci un sistem corupt, anume asta este natura sa, la o societate care funcționează în baza legii, non-selectiv, aceasta este o schimbare super-radicală, fiindcă sunt lezate interesele multor actori în diferite pături ale societății, aș spune chiar rețele de actori.
De obicei, când se lezează aceste interese, apare o rezistență foarte mare și când încerci o abordare lentă, evolutivă, le permiți acestor rețele, acestor actori să-și mobilizeze eforturile, să reziste mai eficient reformelor. Există cercetări științifice care demonstrează că cele mai eficiente reforme în probleme de o asemenea anvergură sunt cele care sunt făcute foarte rapid și foarte drastic, cu intervenții chirurgicale, într-un fel, care să schimbe și să scoată avantajul de care beneficiază acești culegători de rente. Și anume din acest motiv cred că guvernarea face bine ce face în domeniul justiției și luptei contra corupției, poate nu e suficient de drastică și critica pe care am văzut-o în spațiul public cred că nu este justificată. Unul din argumentele acestor critici este că, uitați-vă, reformele de democratizare în Occident sunt diferite și noi prin asta încălcăm unele procese, independența unor instituții de stat, dar aceste argumente sunt false, fiindcă ele invocă finalități ale reformelor în statele occidentale, pentru că statele occidentale acum aplică așa măsuri. Deci, să zicem, independența procuraturii din cauză că procuratura deja funcționează foarte eficient, este o instituție care nu are probleme interne, pe când Republica Moldova este cu decenii rămasă în spatele la astfel de reforme.”
Europa Liberă: Reiese că tot ce s-a făcut până acum s-a făcut greșit, că s-a împuternicit, s-au dat puteri depline procurorului general, șefului de la CNA, șefului de la ANRE? Toate reformele acestea s-au făcut anii trecuți și toate i-au împuternicit pe acești șefi, practic deveniți inamovibili. S-a făcut prea devreme?
Dumitru Mînzărari: „Iarăși, nu vreau să vorbesc din punct de vedere politic, vorbesc tehnic, ca un cercetător. Din punct de vedere tehnic, academic, da, s-a făcut greșit, fiindcă poți oferi independență acestor instituții când ele sunt integre, când ele funcționează bine și atunci asta anume și explică sensul independenței, când ai o instituție, o consideri ca un bloc care funcționează bine și atunci o separi de influențele din toate părțile și ea continuă să funcționeze bine, dar dacă acest bloc are probleme în interior, nu funcționează bine, când tu îl separi de influențe, el continuă să prolifereze aceste neregularități interne pe care le are.
Tu creezi un fel de stat în interiorul statului sau creezi un fel de castă în interiorul statului...
Deci, într-un sistem corupt cum era anterior, pe timpul administrațiilor anterioare, când se știa bine că aceste instituții în interior sunt putrede, că sunt doar pe bază de rente, că fac justiție selectivă, nu își îndeplinesc funcțiile în modul în care ele trebuie să fie realizate într-o societate democratică, când tu le insulezi de influențe, atunci tu creezi un fel de stat în interiorul statului sau creezi un fel de castă în interiorul statului.”
Europa Liberă: Vreți să spuneți că acolo fără extirpare e imposibil să intri cu alte...
Dumitru Mînzărari: „Ca prim pas trebuie iarăși de făcut blocul de justiție să funcționeze bine, cu checks & balances, pârghii și contrabalanțe care să evite pe viitor degradarea sistemului și doar după ce acest lucru s-a făcut, atunci poți să-l insulezi de influența politică, însă, la momentul incipient, singura cale de a-l face să funcționeze bine acest bloc este prin influență politică. De aceea și zic...”
Europa Liberă: E chiar singura cale?
Dumitru Mînzărari: „Da, e singura. Care alt actor ar avea capacitatea să creeze regulile, să observe îndeplinirea lor, să schimbe persoanele, să monitorizeze decât o forță politică ce se află la guvernare și are aceste instrumente executive? Nu-i! Și în toate țările, dacă ne uităm în istorie, dacă ne uităm cu 5-6 decenii în urmă, cu 100 de ani poate în alte țări, exact prin aceleași procese au trecut și ele. A fost o voință politică ce controla sistemul, l-a făcut să funcționeze bine și evolutiv, pe urmă l-au separat de această voință politică, evident, având mecanisme de control. La noi nu există acest lucru și ceea ce face guvernarea curentă PAS cred că e calea corectă.”
Europa Liberă: Organizațiile societății civile credibile au criticat guvernarea pentru lipsa de transparență, în primul rând, și în al doilea rând, pentru că schimbă legi pentru a demite oameni. Deci, riscul ar fi precedentul, că ar putea fi folosite aceste precedente și de alții.
Dumitru Mînzărari: „Argumentul precedentului este unul super-greșit, fals, absolut non-credibil. Și vă explic din ce cauză. Deci se insinuează că, dacă ei schimbă legi pentru a demite anumite persoane, vor veni alte guvernări și vor face la fel. Dacă vor veni guvernări integre, democratice în realitate și dacă sistemul politic va funcționa bine nu vor mai face-o. Dacă vor veni guvernări autoritare, ele și fără precedent vor face ceea ce doresc, ele nu vor avea nevoie de argumentul precedentului să facă schimbările pe care le doresc și să preia controlul asupra instituțiilor statului.”
Europa Liberă: Deci, e o problemă doar de comunicare, pentru că autoritățile n-au încercat mai întâi să explice ce vor să facă și după asta să facă sau ce e la mijloc?
Dumitru Mînzărari: „Nu, eu cred că e o problemă de paradigmă intelectuală, fiindcă majoritatea think tank-urilor, adică societatea civilă, experții, mulți au fost educați în Occident și au studiat sistemele din instituții democratice care funcționează în Occident...”
Europa Liberă: Și aplică simpla comparație.
Dumitru Mînzărari: „Exact, aplică prin comparație, deci fac o referință logică la ce au văzut că funcționează acolo și încearcă să proiecteze și în Republica Moldova, însă iarăși, nu este o problemă simplă, nu putem să-i acuzăm că e vina lor că fac această greșeală, fiindcă e o problemă mai nouă în spațiul european și este o problemă cu care ne confruntăm cu toții și învățăm din greșelile noastre.
Nu putem să-i acuzăm că e vina lor că fac această greșeală...
Și vedem că dacă aceste reforme, aceste abordări nu au funcționat timp de două decenii, haideți atunci să ne adunăm... Deci, experții societății civile să discute din ce cauză nu a funcționat, haideți să generăm, să creăm niște improvizări posibil ca finalitatea să fie cea pe care o dorim, similară cu cea din Occident, dar posibil căile de a ajunge spre această finalitate să fie diferite, luând în considerare limitările care există în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Iar cea mai principală ar fi că voință politică există, dar nu ai pârghii.
Dumitru Mînzărari: „În prezent avem și voință politică, și pârghii...”
Europa Liberă: După schimbarea legilor, până atunci nu erau aceste pârghii.
Dumitru Mînzărari: „Guvernarea poate să schimbe legile pentru a demite anume din cauză că mecanismele anterioare de democratizare care erau greșit aplicate au creat obstacole de a reforma sistemul. Și atunci, guvernarea PAS, dacă nu schimbă legea, nu poate să demită aceste persoane corupte sau persoane care nu permit oprirea schemelor de rente din diferite instituții.
Și atunci, ei sunt forțați să schimbe legea, ca să le permită schimbarea și după ce vor reforma instituția deja ar fi foarte corect din partea societății civile să-i ceară să separe aceste instituții de influența politicului. Însă până atunci cred că trebuie să-i permitem guvernării curente să-și facă misiunea, să facă ceea ce a dorit, să-i judecăm după rezultate. După doi ani de zile cred că deja va fi clar dacă reforma pe care au intuit-o și au promovat-o a fost una de succes sau nu. Până atunci, eu cred că e prea devreme. Și mai este un aspect important, critica privind reforma justiției are încă un cusur din motivul că, dacă PAS are majoritatea parlamentară, ei pot să schimbe legile, ei au dreptul să schimbe legile. Deci, ei nu încalcă nimic prin faptul că modifică legi pentru a implementa politici, ei au un mandat popular extraordinar, practic unul din cele mai puternice în istoria Republicii Moldova, pe care l-a primit un partid. Și atunci este, într-un fel, ironic faptul că societatea civilă care trebuie să stea de pază, nu să fie de gardă contra acțiunilor guvernării, dar să fie de gardă pentru promovarea unor principii democratice. Deci lăsăm actorii și ne uităm la principii și din motivul că PAS legal are dreptul să schimbe legi, păi, ei nu încalcă nimic aplicând acest instrument și atunci toate aceste critici, într-un fel, eu cred că ele subminează acel scop pe care societatea civilă încearcă să-l protejeze. Societatea civilă și-ar dori un sistem non-corupt, integru, să funcționeze bine, în interesul cetățeanului, dar prin aceste critici, aceste obstacole pe care le creează și care generează costuri politice pentru PAS, într-un fel, ei ar face mai dificilă atingerea acestor idealuri pe care ei și-au dorit să le promoveze.”
