Linkuri accesibilitate

Ce măsuri pot lua UE și NATO după atacul Rusiei asupra Ucrainei


Demonstrații la Londra, Marea Britanie, 24 februarie, 2022
Demonstrații la Londra, Marea Britanie, 24 februarie, 2022

Un summit UE va avea loc chiar în aceasta seară, convocat încă de ieri de către președintele Consiliul European, Charles Michel. La fel, un summit virtual al NATO a fost anunțat pentru mâine, vineri 25 februarie, de către secretarul general al Alianței Jens Stoltenberg.

Măsurile UE

La Bruxelles, vice-președinta Comisiei Europene Věra Jourová a declarat deja că de acum înainte Vladimir Putin personal ar trebui pus pe lista sancțiunilor.

Summitul UE fusese deja convocat pentru seara de joi 24 februarie încă de miercuri, înainte de atacul multiplu din timpul nopții asupra Ucrainei. Liderii UE vor adopta în această seară un set complex de noi sancțiuni, dintre care unele ar putea avea un efect devastator asupra economiei Rusiei (dar și asupra cetățenilor), cum ar fi blocarea participării Rusiei la sistemul de plăți internaționale SWIFT.

Desigur, cum s-a subliniat deja, asta ar avea un efect colateral și asupra unor economii occidentale. Asupra celei a Marii Britanii, de pildă, băncile din City, în Londra, fiind profund implicate în circuitele financiare ale Rusiei.

Vor fi luate toate măsurile pentru a șubrezi economia Rusiei...
Boris Johnson

Cu toate astea, premierul britanic Boris Johnson (care nu participă la summitul celor 27 din UE) a asigurat că vor fi luate toate măsurile pentru a șubrezi economia Rusiei, inclusiv printr-un efort colectiv, în care Marea Britanie s-ar alătura Uniunii Europene, pentru a renunța la aprovizionarea cu gaz din Rusia.

Această măsură ar putea fi dureroasă și pentru europeni. Țările din UE cumpără, împreună, 40% din gazul de care au nevoie din Rusia. Dintre economiile puternice ale Europei, cele care depind cel mai mult de gazul rusesc sunt Germania și Italia.

Măsurile NATO

Pentru moment, NATO a declanșat astăzi Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord, care permite aliaților să se consulte și să coopereze în domenii ce țin de securitate și apărare.

La cererea membrilor răsăriteni ai Alianței (Bulgaria, România, Polonia, Cehia, Slovacia și țările baltice), Consiliul Nord Atlantic s-a reunit astăzi dimineață,

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a ținut la prânz o conferință de presă în care a spus: “Astăzi, am organizat consultări în temeiul articolului 4 din Tratatul de la Washington. Am decis, în conformitate cu angajamentul nostru defensiv de a proteja toți Aliații, să luăm măsuri suplimentare pentru a consolida și mai mult apărarea în întreaga Alianță. Măsurile noastre sunt și rămân preventive, proporționale și ne-escalatorii. Angajamentul nostru față de articolul 5 din Tratatul de la Washington este de fier. Suntem uniți pentru a ne apăra unul pe celălalt.”

Articolul 5 al Cartei NATO...

Articolul 5 al Cartei NATO consacră sarcina fundamentală a Alianței, și anume: apărarea colectivă, spunând: ”un atac armat împotriva unui aliat din Europa sau America de Nord, este considerat un atac împotriva tuturor”.

Ucraina nu este un membru al Alianței, așa încât nu poate beneficia de articolul 5, însă atât președintele SUA Joe Biden, cât și oficialii NATO, au repetat în ultimele zile (iar secretarul general Jens Stoltenberg a repetat-o astăzi) că NATO va accelera înarmarea Ucrainei și furnizarea de armament și echipament militar.

Președintele SUA, Joe Biden
Președintele SUA, Joe Biden

Stoltenberg a condamnat și “șirul de minciuni” repetate de Putin în ultimele luni, precum și “operațiunea militară pregătită de multă vreme /…/ pe o scară cum nu s-a mai văzut și care credeam că face parte din istoria Europei”.

NATO desfășoară noi trupe și armament pe teritoriul membrilor răsăriteni

Stoltenberg a anunțat că NATO va desfășura noi unități pe teritoriul membrilor răsăriteni ai Alianței, «inclusiv unități maritime», atât în Marea Neagră, cât și în Marea Baltică și în Mediterana.

Cât despre Consiliul NATO-Rusia, la nivelul ambasadorilor, care fusese reînviat recent, după ce fusese suspendat în urma ocupării Crimeei în 2014, Stoltenberg a lăsat de înțeles că el este inutil în acest moment. “Rusia a trântit ușa în nas” cooperării diplomatice, a spus Stoltenberg.

NATO nu are însă intenția de a interveni direct, la sol, în Ucraina și nu plănuiește să trimită trupe, ci doar armament și va întări apărarea membrilor răsăriteni, în special țările baltice, Polonia, România și Bulgaria.

NATO nu are însă intenția de a interveni direct, la sol, în Ucraina...

Răspunzând la o întrebare în conferința de presă de azi, Stoltenberg a spus că în acest moment nu se pune problema aderării Suediei și Finlandei la NATO, dar că asta nu înseamnă că Alianța nu ar da curs eventualei cereri a acestora. Suedia și Finlanda vor participa oricum la summitul NATO de mâine.

Ucraina: aderarea la NATO în Constituție

Ucrainei i s-a promis în 2008, la summitul NATO de la București, că într-o zi va fi primită în NATO. Georgia a primit în o promisiune identică tot atunci, dar în vara acelui an, în august 2008, Rusia a ocupat militar, în urma unui pretext și a unui scurt război, o regiune din Georgia, Osetia de Sud, care de atunci rămâne ocupată, alături de cealaltă regiune secesionistă din Georgia: Abhazia. În 2014, a urmat conflictul din Donbasul ucrainean (Donețk și Luhansk), precum și anexarea Crimeei.

S-a intrat de atunci într-o buclă juridico-militară: NATO nu poate primi ca membri țări cu părți din teritoriu ocupate militar, în primul rând deoarece, conform celebrului articol 5 al Cartei NATO, Alianța ar fi obligată să le apere, întrând astfel într-un conflict militar extins, generalizat, cu Rusia.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG