Linkuri accesibilitate

Maia Sandu, în topul liderilor străini în care ucrainenii au cea mai mare încredere


Maia Sandu, Volodimir Zelenski și alți lideri europeni, la summitul Comunității Politice Europene de la Bulboaca, 1 iunie 2023.
Maia Sandu, Volodimir Zelenski și alți lideri europeni, la summitul Comunității Politice Europene de la Bulboaca, 1 iunie 2023.

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, se află printre liderii străini în care ucrainenii au cea mai mare încredere, potrivit unui sondaj realizat de centrul „Nova Evropa” de la Kiev.

În topul încrederii ucrainenilor în politicienii străini se află șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Poloniei, Andrzej Duda, care au cam același scor - 65%. Premierul canadian, Justin Trudeau, se află pe locul al treilea, cu aproape 60%. Urmează, la mică distanță, președintele francez Emmanuel Macron, cu 58,4%. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ocupă locul cinci, cu 57,3%.

În general, încrederea ucrainenilor în liderii occidentali a scăzut, arată rezultatele sondajului, care este dedicat mai ales unor teme de securitate, realizat anual. Majoritatea ucrainenilor cred că partenerii lor externi nu fac suficient pentru a asigura victoria Ucrainei.

Cel mai mult a scăzut încrederea în liderii SUA și Germaniei - țările care oferă cea mai mare asistență Kievului. Președintele american, Joe Biden, a avut anul trecut un scor de aproape 82%, iar anul acesta – 55,2%. Cancelarul german, Olaf Scholz, avea un nivel de încredere anul trecut de 61,4%, iar acum de numai 36,9%.

Este demn de remarcat, notează autorii sondajului, că președintele ales al SUA, Donald Trump, se bucură acum de un sprijin mare printre ucraineni: 44,6%. Anul trecut, doar 10,1% își exprimau simpatia pentru Trump. Creșterea spectaculoasă ar putea fi explicată prin faptul că o parte a respondenților au anumite speranțe pentru restabilirea păcii în Ucraina, despre care Trump a vorbit în campania sa electorală.

Negocieri cu Rusia - în ce condiții?

Sondajul mai arată că tot mai mulți ucraineni ar accepta negocieri de pace cu Rusia, dacă Occidentul va oferi Kievului „garanții reale” de securitate. Totodată, crește și numărul celor care ar accepta concesii teritoriale.

În general, ucrainenii sunt mai degrabă sceptici față de începerea unor „negocieri de dragul negocierilor” – 64,1%. Argumentul este că Rusia va reîncepe războiul după o scurtă pauză.

Aproape 40% din respondenți consideră că Ucraina ar trebui să negocieze numai după ce Rusia își retrage complet trupele. Alți 26,2% cred că o condiție prealabilă ar trebui să fie garanții occidentale ce ar face imposibilă repetarea agresiunii.

Numai 12,1% din ucraineni au respins acum ideea oricăror negocieri cu Rusia, față de 33,4% - acum un an.

Negocierile fără nicio condiție prealabilă sunt susținute de 16% dintre respondenți.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că în timpul întâlnirii cu Donald Trump și Emmanuel Macron la Paris, a avut discuții „bune și productive”, dar și despre posibilitatea unei „păci juste”.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că în timpul întâlnirii cu Donald Trump și Emmanuel Macron la Paris, a avut discuții „bune și productive”, dar și despre posibilitatea unei „păci juste”.

Fără concesii, dar...

Centrul „Nova Evropa” a cerut respondenților să evalueze posibilitatea anumitor concesii în cadrul negocierilor de pace cu Rusia.

Principala concluzie este că majoritatea ucrainenilor nu acceptă concesii față de ruși. Cu toate acestea, se observă o flexibilizare evidentă a poziției respondenților în această chestiune față de acum un an.

Astfel, 53,2% din ucraineni cred că este inacceptabil să se renunțe la recucerirea teritoriilor ocupate. Este cu peste 20% mai puțin față de sondajul de acum un an, potrivit căruia această poziție o împărtășeau 76,2% din respondenți.

Anul trecut, 56,9% din respondenți nu acceptau ideea renunțării la admiterea în NATO, anul acesta - 48,7%. Anul trecut, 61% nu acceptau posibilitatea ca Ucraina să renunțe la aderarea la UE, în timp ce anul acesta - 50,7%.

Un nivel ridicat de respingere a concesiilor rămâne în privința ideii de a declara limba rusă drept limbă de stat - 70,9%, și de a reduce efectivele armatei ucrainene - 74,5%. Se pare că limba și armata sunt percepute ca fundamente existențiale ale statului, care nu pot face obiectul niciunei discuții cu alte state, notează autorii studiului de la „Nova Evropa”.

Marea majoritate a ucrainenilor sunt împotriva uneia dintre condițiile vociferate des de Putin - de a reduce efectivul forțelor armate.
Marea majoritate a ucrainenilor sunt împotriva uneia dintre condițiile vociferate des de Putin - de a reduce efectivul forțelor armate.

Instituții occidentale și „Planul Victoriei” lui Zelenski

În ciuda faptului că unele răspunsuri indică o anumită dezamăgire față de acțiunile Occidentului, sondajul relevă, de asemenea, un nivel ridicat de încredere în instituțiile occidentale. Astfel, ucrainenii au cea mai mare încredere în UE - 69,2%, NATO - 64,4% și G7 - 62,4%. Cea mai mică încredere o au ONU - 37,9%, și OSCE - 34,6%.

Un sfert din ucraineni - 35,2% - spun că nu știu despre „Planul Victoriei” lui Zelenski sau că nu înțeleg esența documentului.

Cu toate acestea, unul din trei respondenți - 30,9% - crede că planul a fost conceput în primul rând pentru Occident, care ar trebui să sprijine mai mult Ucraina. Totodată, 18,6% dintre respondenți consideră că planul este nerealist, în timp ce numai 12,3% dintre ucraineni cred că acesta va duce cu adevărat la victorie și pace. (R.B.)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG