Bulgaria a semnat duminică la Sofia un protocol cu Macedonia de Nord, ultimul pas înaintea unei reuniuni interguvernamentale care va deschide negocierile de aderare a acestei ţări şi a Albaniei la Uniunea Europeană, după 17 ani de când Macedonia are statutul oficial de țară candidată.
Protocolul a fost semnat duminică, la Sofia, de ministra de externe bulgară, Teodora Genchovska și omologul său din Macedonia de Nord, Bujar Osmani, la o zi după ce parlamentul de la Skopje a aprobat, în pofida boicotului opoziției naționaliste, un compromis propus de Franța.
Acesta ar trebui să permită acum Macedoniei să înceapă negocierile de aderare la UE, proces blocat de vetoul Bulgariei.
„Protocolul conţine măsuri ambiţioase pentru soluționarea problemelor bilaterale încă nerezolvate", a declarat şefa diplomaţiei bulgare, Teodora Ghenchovska.
Ea a reamintit însă că Macedonia de Nord trebuie în primul rând să îşi modifice constituţia, pentru a adăuga un paragraf prin care se recunoaște existența unei minorități bulgare.
Fără acest amendament, a avertizat Ghenchovska, nu se vor putea deschide toate capitolele de negociere în vederea aderării. Este vorba de 30 de capitole, menite să asigure că țara candidată și-a modelat legislația după cea a Uniunii Europene.
Reforma constituţională este însă un proces care poate dura „luni sau ani", a mai spus Ghenchovska.
Ministrul de externe macedonean, Bujar Osmani, a calificat însă semnarea protocolului de la Sofia drept „o şansă istorică pentru ca Macedonia de Nord să înceapă negocierile de aderare cu UE, după 17 ani cu statutul de candidat".
Candidatura Macedoniei de Nord este blocată din 2005, mai întâi de Grecia, care a făcut uz de dreptul de veto până în 2018. Grecii au solicitat ca Fosta Republică Iugoslavă Macedonia să fie redenumită astfel încât să se evite confuziile cu provincia istorică greacă Macedonia. Așa s-a născut Macedonia de Nord, Apoi, din 2020, bulgarii au oprit la rândul lor procesul de aderare, din cauza unor diferende istorice şi culturale cu macedonenii.
Veto-ul Bulgariei a împiedicat şi începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania, a cărei candidatură este legată de cea a Macedoniei de Nord.
Ministra de externe bulgară a precizat că, spre deosebire de guvernul macedonean care mai trebuie să asigure trecerea prin parlament a constituției amendate, cel albanez va putea începe imediat negocierile de aderare.
Compromisul francez lasă însă multe probleme încă nerezolvate, în primul rând întrebarea dacă și Bulgaria va recunoaște limba macedoneană.
Sofia consideră că locuitorii slavi din Macedonia de Nord sunt de origine bulgară, iar limba lor este un dialect al bulgarei. O comisie istorică dezbate deja apartenenţa etnică a unor figuri istorice, a unor scriitori şi a altor artişti, pentru a modifica în mod corespunzător programele şcolare din cele două ţări implicate.
Lungul drum al Macedoniei spre deschiderea negocierilor de aderare, remarcă Rikard Jozwiak, analistul Europei Libere pe probleme europene, arată și celorlalte țări candidate – cum sunt acum R. Moldova și Ucraina dar și alte state balcanice – că reformele interne, menite să alinieze țara la standarde europene, nu sunt suficiente. „Mai importantă, probabil, este rezolvarea oricăror probleme bilaterale cu statele membre în UE”, iar în acest moment, „compromisul francez este cea mai bună șansă a Macedoniei de a începe negocierile, chiar dacă pare să fie mai degrabă favorabil Bulgariei”, remarcă Jozwiak.
La Bruxelles se vorbește deja despre posibila decuplare a Albaniei de Macedonia de Nord, ceea ce ar putea lasă țara izolată, într-o poziție și mai vulnerabilă în fața Bulgariei.
„Așa funcționează relațiile asimetrice dintre țările candidate și cele membre în Uniunea Europeană”, mai scrie Rikard Jozwiak. „Bulgaria poate să pară acum exagerată dar nu face decât să repete un scenariu vechi: țările membre cer, țările candidate execută”.
Un exemplu „clasic” este Italia, care a negociat din greu înainte de a accepta aderarea Sloveniei la UE în 2004, după care Slovenia a devenit frâna procesului de aderare a Croație, care la rândul ei ar putea deveni partenerul dificil în negocierile de aderare ale Bosniei - Herțegovina.
Procesul de admitere este lung și complicat nu numai pentru că cere de la țările candidate reforme profunde, dar și pentru că oferă țărilor membre șansa, poate singura șansă, de a negocia și rezolva multe din problemele istorice bilaterale cu țările candidate, explică analistul Europei Libere.
„Țările candidate trebuie să adopte legislația UE, care este împărțită în peste 30 de capitole tematice.
Cele 27 de state membre UE trebuie apoi să decidă în unanimitate pentru fiecare capitol, când se deschide și când se închide. La care se adaugă țeluri intermediare, care trebuie și ele atinse.
Adunate, asta înseamnă că fiecare țară membră în UE are aproape 100 de șanse de a se opune prin veto în cursul unui proces de aderare.
O sută de ocazii de a pune piedică”, reamintește Rikard Jozwiak.
