Lidera opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, a fost informată că trebuie să părăsească locuința securizată din Vilnius, după ce guvernul Lituaniei a decis să reducă nivelul protecției de care a beneficiat până acum. Anunțul l-a făcut un consilier al opozantei belaruse, într-o notă trimisă ambasadelor occidentale.
Nota, furnizată RFE/RL de o sursă diplomatică dintr-o țară membră a UE/NATO și confirmată de alte două surse, precizează că decizia a fost comunicată biroului Svetlanei Țihanovskaia pe 1 octombrie, iar reducerea nivelului de securitate urma să intre în vigoare pe 6 octombrie.
„Ni s-a spus, de asemenea, că va trebui să părăsească locuința securizată în termen de 2-3 săptămâni, după ce a locuit acolo în ultimii cinci ani. De asemenea, i-a fost retrasă protecția personală”, se arată în notă.
Surse diplomatice au declarat pentru RFE/RL că Țihanovskaia va rămâne fără garda de corp, de care beneficiază oficialii de rang înalt, primind în schimb protecție polițienească de nivel inferior.
Doi consilieri ai Svetlanei Țihanovskaia au recunoscut că sunt în contact cu autoritățile în legătură cu această situație, dar au subliniat că nu au formulat „solicitări oficiale”.
„Nu am trimis nicio scrisoare oficială, dar pot spune că am comunicat personal cu diplomații despre situația actuală”, a declarat Dzianis Kucinski, consilierul Svetlanei Țihanovskaia, pentru serviciul belarus al RFE/RL.
Disidenta nu a comentat imediat această situație.
Pe 9 octombrie, ea a postat un mesaj scurt pe rețelele de socializare în care afirma că „indiferent de obstacole, nu ne vom opri”.
„Echipa mea și cu mine vom continua să luptăm pentru eliberarea deținuților politici, să apărăm interesele belarușilor și să atragem atenția lumii asupra crimelor lui Lukașenko”, a adăugat ea.
Temerile privind siguranța
Anterior, un colaborator apropiat al liderei opoziției belaruse a declarat pentru RFE/RL că echipa sa așteaptă mai multe detalii de la autoritățile lituaniene.
Măsura a stârnit îngrijorări cu privire la siguranța Svetlanei Țihanovskaia, care ar putea deveni acum o țintă mai ușoară pentru agenții KGB-ului belarus. Reducerea măsurilor de securitate a fost anunțată public pentru prima dată pe 6 octombrie.
„După anunț, membrii echipei noastre au început, din păcate, să se confrunte cu o presiune crescută asupra rudelor lor din Belarus, legată în mod explicit de reducerea protecției în Lituania”, se arată în nota adresată ambasadelor occidentale.
Țihanovskaia este oaspetele oficial al guvernului lituanian de când a fost constrânsă să părăsească țara în 2020. Ea conduce principala organizație de opoziție belarusă din exil dintr-un birou din Vilnius.
Acest birou a trecut temporar la munca la distanță după ce a rămas fără paza de stat.
Lituania găzduiește peste 57 de mii de belaruși, potrivit statisticii de la începutul acestui an.
Deși mulți se află în țară din motive economice, Lituania a oferit azil persoanelor ce au fugit din Belarus după represiunea brutală a amplelor proteste care au urmat alegerilor contestate din 2020, în urma cărora liderul autoritar Aleksandr Lukașenko și-a revendicat victoria.
Liderii opoziției și majoritatea guvernelor europene – inclusiv Lituania – au refuzat să recunoască a șasea victorie consecutivă a lui Lukașenko la alegeri, afirmând că scrutinul a fost fraudat.
Lituania promite sprijin continuu
În vara acestui an, la Vilnius a preluat puterea un nou guvern care, potrivit unor critici, și-a moderat poziția față de Minsk. Însă, ministrul de externe Kestutis Budris a asigurat jurnaliștii, pe 8 octombrie, că poziția Lituaniei față de Belarus nu s-a schimbat.
„Avem multe de făcut împreună. Lituania este pregătită, eu sunt pregătit să continuăm cooperarea. Și sper că toate problemele legate de organizarea securității vor fi rezolvate în mod profesionist și prompt”, a declarat Budris pentru agenția de știri ELTA.
Anterior, prim-ministrul Inga Ruginiene a declarat că decizia de a reduce nivelul de securitate pentru disidenta belarusă a fost luată pe baza unei evaluări a riscurilor.
„Țihanovskaia beneficiază de securitate, dar aceasta a fost ajustată pentru a ține cont de realitățile actuale”, a declarat Ruginiene, potrivit agenției de știri Delfi.
Costurile de 1 milion de euro pe an pentru protecția Svetlanei Țihanovskaia au fost, de asemenea, un factor determinant, potrivit televiziunii publice din Lituania.
Remigijus Motuzas, deputat al Partidului Social-Democrat de la guvernare, a declarat pentru ELTA că „este cu siguranță o chestiune de fonduri. De asemenea, se pare că acest nivel de protecție nu era necesar”.
Fostul ministru de externe Gabrielius Landsbergis, acum în opoziție, nu este de acord. El a răspuns la această decizie afirmând că Lituania o „trădează” pe Svetlana Țihanovskaia.
„Motivele care stau la baza acestei decizii rămân neclare, dar este evident că principalul beneficiar este Lukașenko – forțând-o pe Svetlana să plece, sperând să o reducă la tăcere, punând la îndoială legitimitatea ei, este exact ceea ce visa de mult timp”, a scris el.
Dezgheț diplomatic
Decizia vine în contextul în care Lukașenko încearcă să iasă din izolarea diplomatică în care se află de la represiunea din 2020.
La mijlocul lunii august, președintele american Donald Trump l-a sunat pe liderul de la Minsk, rugându-l să elibereze un număr mare de deținuți politici, printre care și soțul Svetlanei Țihanovskaia, Serghei Țihanovski.
- Te-ar putea interesa și: O convorbire surprinzătoare. De ce l-a sunat Trump pe Lukașenko înainte să se vadă cu Putin în Alaska
În schimb, Washingtonul a renunțat la sancțiunile împotriva companiei aeriene de stat belaruse Belavia.
Landsbergis a declarat că actualul guvern dorește, de asemenea, să îmbunătățească relațiile cu Lukașenko. „Actualul guvern lituanian, în special elementele sale mai radicale, a dorit întotdeauna să revină la relațiile obișnuite cu dictatorul belarus”, a scris el.
Indiferent de motivele acestei decizii, rămân îngrijorări cu privire la siguranța Svetlanei Țihanovskaia și a altor exilați politici din Belarus.
Protecția poliției nu a fost suficientă pentru a împiedica atacul cu un ciocan asupra activistului rus de opoziție Leonid Volkov, în martie 2024, la Vilnius.
Doi activiști belaruși din străinătate au dispărut în acest an. Anatol Kotau a dispărut în Turcia în august. Angelika Melnikova a fost văzută ultima dată în Polonia, în martie.
O altă personalitate proeminentă a opoziției belaruse, Paval Latușka, refugiat în Polonia, a declarat pentru Serviciul belarus al RFE/RL că „de mai multe ori am fost informat de serviciile speciale poloneze că au reușit să împiedice acțiunile serviciilor speciale ale regimului belarus”.
„Dacă numărați câte amenințări am primit prin rețelele sociale, e-mailuri și de la ambasadori, am primit cel puțin 160 de amenințări”, a adăugat el.
Articol preluat de la Europa Liberă România
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
