Duma de Stat de la Moscova a adoptat, în prima lectură, proiectul de lege privind statutul limbilor naționalităților, o lege controversată care ar putea avea consecințe mult mai serioase, pe lungă durată.
În vara anului trecut, președintele rus Vladimir Putin declara că „oamenii nu pot fi forțați să învețe o limbă care nu este limba lor maternă”. Afirmația a fost făcută la scurt timp după ce mai mulți părinți din Republica Tatarstan, etnici ruși, s-au plâns că în școli limba tătară este predată mai intens decât rusa.
Declarația liderului de la Kremlin a provocat proteste în Tatarstan și în republica învecinată Bașkortostan (Başkiria), unde limbile materne sunt oficiale, alături de rusă. Cu toate acestea, numărul orelor obligatorii de limba tătară a fost redus în școli și numai până în clasa a 9-a.
Adoptarea unei legi care să ofere limbii ruse statutul de limbă maternă pe întreg teritoriul federației nu va face decât să descurajeze încet, dar sigur, studierea altor limbi decât rusa, crede directorul redacției tătare a Europei Libere, Rim Gilfanov:
Vorbim de un nou val de rusificare, la fel cum s-a întâmplat în perioada țaristă, în cea sovietică. În prezent, regimul lui Putin nu vrea decât să rezolve, în ultimă instanță, problema naționalităților...
„În Federația Rusă, unde limba rusă este dominantă, acest lucru nu însemnă nimic altceva decât asimilarea celorlalte limbi. Vorbim de un nou val de rusificare, la fel cum s-a întâmplat în perioada țaristă, în cea sovietică. În prezent, regimul lui Putin nu vrea decât să rezolve, în ultimă instanță, problema naționalităților în Federația Rusă. Acest lucru nu va însemna decât, pe termen lung, dispariția limbilor naționale.”
Modificările propuse de deputații ruși mai prevăd studierea nu obligatorie, ci facultativă a limbilor materne. Săptămâna trecută, reprezentanta Ministerului Educației de la Moscova declara la Kazan, capitala Republicii Tatarstan, că în prezent autoritățile federale lucrează asupra unei metode „adecvate” pentru realizarea politicilor lingvistice ale statului, care, potrivit funcționarei, ar trebui să satisfacă necesitățile fiecărei republici, în funcție de cerințele părinților și ale elevilor.
Tot ea a declarat anterior că de cunoașterea limbii ruse poate depinde dezvoltarea economică a unei ţări, pe când același lucru nu se poate spune de limbile regionale.
Ce urmăresc autoritățile ruse prin modificările la Legea Educației? Rusificarea întregii federații, crede directorul redacției tătare a Europei Libere, Rim Gilfanov:
„Ținând cont de faptul că majoritatea populației este influențată de propaganda de la Kremlin și foarte multe decizii ale autorităților sunt acceptate tacit, orice opoziție sau nemulțumire este calificată drept un act de extremism. Iată de ce îmi pare că problema nu se referă doar la această lege care se dezbate la moment în Duma de Stat. Vorbim despre un moment de cotitură în istoria țării, când în mod deschis se duce o campanie de rusificare, astfel încât la final Federația Rusă să nu mai existe ca atare, ca federație, ci să fie creat un stat rigid și unitar.”
Între timp, mai mulți deputați ruși au declarat după votul de marți, din Duma de Stat, că textul final al legii va suferi „modificări fundamentale”, iar președintele Comitetului pentru educație și ştiință, Veaceslav Nikonov, a afirmat că va fi prezentată și o listă cu limbile naționale din așa-numitele republici etnice din Federația Rusă și care ar trebui să fie studiate obligatoriu în școli.
