Într-o conferință de presă pe 3 ianuarie la reședința sa Mar-a-Lago din Florida, Trump a spus că SUA vor administra Venezuela „până când va fi posibilă o tranziție sigură, adecvată și judicioasă”.
„Nu ne putem permite riscul ca altcineva să preia conducerea Venezuelei fără a avea în vedere interesele venezuelenilor”, a spus Trump, care a publicat pe rețelele sociale o imagine în care Maduro apare legat, îmbrăcat într-un trening, cu ochii acoperiți și purtând căști.
Nu este foarte limpede ce va urma în Venezuela, însă loviturile americane și capturarea lui Maduro au fost deja condamnate ferm de unii dintre cei mai importanți parteneri ai Caracasului, precum și de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care a declarat că acțiunea militară a SUA creează „un precedent periculos”.
Pus sub acuzare de Statele Unite în 2020, Maduro și soția sa se aflau după capturare la bordul navei militare americane USS Iwo Jima. Trump a spus că se îndreaptă spre New York, unde vor fi judecați în baza unor acuzații de „trafic de droguri și conspirații de narco-terorism”.
Moscova, care menține legături strânse cu Venezuela, a declarat că este extrem de îngrijorată și a cerut Washingtonului să îi elibereze „președintele ales legal al unui stat suveran, precum și pe soția acestuia”.
În pofida operațiunii spectaculoase desfășurate în noaptea de 2 spre 3 ianuarie, forțele americane nu controlează țara propriu-zisă. Trump a spus că este deschis ideii de a trimite trupe americane în Venezuela, dacă va fi necesar.
O ocupație americană „nu ne va costa niciun cent”, a spus Trump, deoarece Statele Unite ar urma să fie despăgubite din exploatarea rezervelor de petrol ale Venezuelei, un subiect la care a revenit în mod repetat în timpul conferinței sale de presă.
Președintele american a mai spus că secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a vorbit cu vicepreședinta Venezuelei, Delcy Rodríguez, succesoarea prezumtivă a lui Maduro, care ar fi spus că autoritățile de la Caracas vor coopera și vor face ce le vor cere SUA. „De fapt, nu are de ales”, a spus Trump.
În vârstă de 63 de ani, Maduro, care este fost șofer de autobuz, a fost desemnat în 2013 să conducă Venezuela de fostul ei președinte, Hugo Chávez, aflat pe patul de moarte și a condus-o cu o mână de fier timp de peste 12 ani.
SUA, UE și alte țări l-au acuzat că ar fi fraudat alegerile de anul trecut, despre care opoziția susține că ea le-a câștigat în mod detașat.
Înainte de capturare, Maduro a respins acuzațiile Washingtonului și a spus că SUA urmăresc să preia controlul asupra rezervelor de petrol ale țării sale, cele mai mari din lume.
Contextul operațiunii americane
Statele Unite au realizat o consolidare militară majoră în regiune în ultimele luni, inclusiv desfășurarea unui portavion, a unor nave de război și a unor avioane de vânătoare avansate staționate în Caraibe.
Administrația Trump a încercat impunerea unei „blocade” asupra petrolului venezuelean și a extins sancțiunile împotriva guvernului Maduro.
Președintele Trump a acuzat Venezuela că inundă Statele Unite cu droguri, iar administrația sa bombardează de luni de zile ambarcațiuni provenite din America de Sud, despre care afirmă că transportă droguri.
Multe țări au condamnat aceste atacuri drept execuții extrajudiciare, iar guvernul lui Maduro a negat constant orice implicare în traficul de droguri.
În primele ore ale zilei de sâmbătă, 3 ianuarie, explozii au zguduit capitala Venezuelei, Caracas, și alte zone ale țării, determinând guvernul lui Maduro să declare stare de urgență națională și să mobilizeze trupele. Autoritățile au spus că atacuri au avut loc și în statele Miranda, Aragua și La Guaira.
Guvernul venezuelean a spus că, în timpul atacurilor, și-au pierdut viața militari și civili, dar nu a dat cifre. Președintele SUA a spus că membri ai forțelor americane au fost loviți, dar niciunul nu și-a pierdut viața.
Reacții în regiune și în lume
Vicepreședinta Venezuelei, Delcy Rodríguez, a declarat pe 3 ianuarie că țara nu va fi niciodată colonia cuiva, a făcut apel la calm și unitate pentru apărarea țării.
„Singurul președinte legitim al Venezuelei este Nicolas Maduro”, a spus ea, cerând eliberarea lui Maduro și a soției sale.
Rodríguez a apărut la televiziunea de stat la câteva ore după ce președintele Donald Trump a declarat că ea ar fi depus jurământul, preluând interimatul la Caracas.
Deși mai multe guverne din America Latină i s-au opus lui Maduro, afirmând și ele că acesta a furat alegerile din 2024, o acțiune militară directă a SUA este, în general, ferm respinsă de guvernele și populațiile din regiune, notează Reuters.
Opoziția venezueleană, condusă de recenta laureată a Premiului Nobel pentru Pace, Maria Corina Machado, a transmis într-un comunicat pe X că nu are, deocamdată, un comentariu oficial privind evenimentele.
Aliații Venezuelei, Cuba și Iranul, s-au grăbit să condamne loviturile. Teheranul le-a calificat drept „o încălcare flagrantă a suveranității naționale și a integrității teritoriale” și a cerut Consiliului de Securitate al ONU să intervină pentru a opri „agresiunea ilegală”.
Rusia a condamnat ceea ce a numit un „act de agresiune armată împotriva Venezuelei”, afirmând că orice „pretexte” invocate pentru a justifica asemenea acțiuni sunt „lipsite de temei”.
„Ne reafirmăm solidaritatea cu poporul venezuelean și sprijinul pentru linia de acțiune a conducerii bolivariene, menită să protejeze interesele naționale și suveranitatea” Venezuelei, se arată într-un comunicat al ministerului rus de Externe.
Venezuela este cel mai important partener al Moscovei în America Latină și a beneficiat de sprijin diplomatic și de diferite forme de asistență militară din partea Rusiei pentru regimul lui Maduro.
China, care menține legături economice și strategice puternice cu Venezuela, a spus și ea că este „profund șocată și condamnă ferm folosirea flagrantă a forței de către Statele Unite împotriva unui stat suveran și acțiunile îndreptate împotriva președintelui acestuia”.
Beijingul este unul dintre principalii cumpărători ai celei mai mari părți din petrolul exportat de țara sud-americană.
Numeroase guverne și lideri din Europa, inclusiv din Franța, Marea Britanie, Belgia, Italia și Polonia, au declarat că urmăresc îndeaproape situația și iau măsuri pentru a asigura siguranța cetățenilor lor din regiune.
Șefa politicii externe și de securitate a UE, Kaja Kallas, a spus că a vorbit cu secretarul de stat Rubio și cu ambasadorul european la Caracas.
„UE a declarat în mod repetat că domnul Maduro nu are legitimitate și a susținut o tranziție pașnică”, a spus Kallas, adăugând că a făcut apel la reținere și la respectarea dreptului internațional în ceea ce privește situația.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
