Cu mult înainte de inaugurarea sa din această săptămână și de alegerea sa din noiembrie, președintele Donald Trump a promis să negocieze încetarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, oferind în același timp puține indicii cu privire la modul în care va încerca să o facă.
La 22 ianuarie 2025, la două zile după ce și-a început noul mandat, Trump a prezentat o „pârghie” pe care o va folosi pentru a aduce Rusia la masa negocierilor, un pas inițial crucial și dificil către orice acord: anume, prin aplicarea de sancțiuni suplimentare Moscovei dacă aceasta se dovedește recalcitrantă.
„Dacă nu ajungem la o înțelegere, în curând, nu am altă opțiune decât să impun un nivel ridicat de Taxe, Tarife și Sancțiuni pentru tot ce vinde Rusia în Statele Unite și în diverse alte țări participante (la sancțiuni, n. r.)", a scris Trump într-o postare pe site-ul său de socializare Truth Social.
Aprecierile anterioare ale lui Trump la adresa lui Putin, criticile sale la adresa ajutorului acordat de SUA Ucrainei și dorința sa aparentă de a pune capăt rapid luptelor au dus la îngrijorarea susținătorilor Ucrainei că republicanul ar putea sacrifica interesele Kievului în numele unei înțelegeri, consolidând în cele din urmă poziția Rusiei.
Dar Trump a vorbit dur în această săptămână despre Rusia. Postarea din 22 ianuarie a fost cea mai recentă dintr-o serie de comentarii punctuale care sugerează că războiul „ruinează” Rusia și că Putin ar trebui să aleagă pacea înainte de a fi prea târziu: „Economia Rusiei este un eșec", a scris Trump.
Hannibal ante portas?
Tonul și conținutul declarației lui Trump au plăcut Kievului, precum și susținătorilor occidentali ai presiunilor asupra Rusiei. Ministrul de externe al Ucrainei, Andri Sibiha, a declarat că remarcile lui Trump au trimis un „semnal puternic".
Moscova, între timp, și-a propus să arate rapid că amenințarea cu noi sancțiuni nu va funcționa. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat la 23 ianuarie că Kremlinul nu vede „niciun element deosebit de nou" în ce tocmai spusese Trump.
Prezentatorul TV rus pro-Kremlin Vladimir Soloviov s-a arătat la fel de neimpresionat, dar a folosit o formulare mai tăioasă, într-un efort ostentativ de a le spune rușilor că nu ar trebui să fie îngrijorați. „Ce, este posibil să vorbești cu Rusia astfel?", a spus el într-un comentariu postat pe Telegram.
Aceste comentarii anunță declarațiile făcute mai târziu de Putin că războiul merge bine pentru Rusia, iar economia este și ea în formă, în ciuda inflației ridicate și altor probleme.
Pe de altă parte, sub acest optimism se ascund îngrijorări cu privire la ambele aspecte, iar unii experți au declarat că amenințarea cu noi sancțiuni a lui Trump va agrava aceste îngrijorări.
„Cred că asta va zgudui Kremlinul", a declarat pentru RFE/RL Nigel Gould-Davies, senior fellow pentru Rusia și Eurasia la Institutul Internațional pentru Studii Strategice din Londra.
A pus un țăruș
„El a bătut un țăruș cât de repede a putut", a spus expertul despre Trump, adăugând că Ucraina și susținătorii săi au fost îngrijorați că „principala sa măsură în chestiunea încheierii războiului va fi să pună presiune pe Ucraina, să reducă sprijinul... și să lase Ucraina vulnerabilă".
Cel puțin în aceste remarci recente, a spus Gould-Davies, Trump „încadrează problema încetării războiului în termenii forțării lui Putin să facă un compromis, mai degrabă decât în forțarea Ucrainei să facă un compromis.... Nu era deloc evident că va face asta".
Într-o știre din 23 ianuarie, Reuters a citat „cinci surse care cunosc situația", afirmând că Putin „a devenit din ce în ce mai îngrijorat de deformările apărute în economia rusă în timp de război". Agenția l-a citat pe fostul vicepreședinte al băncii centrale ruse, Oleg Viugin, care a declarat că „Rusia, desigur, este interesată din punct de vedere economic de negocierea unui sfârșit diplomatic al conflictului".
Problemele economice crescânde „au contribuit la formarea opiniei unei părți a elitei ruse că este de dorit o soluționare negociată a războiului", a scris Reuters, citând două dintre sursele sale, care au vorbit sub rezerva anonimatului.
Amenințările lui Trump „îl pun pe Putin într-o situație dificilă", a scris și fostul ministru lituanian de externe Gabrielius Landsbergis pe X. „Acum Putin trebuie să aleagă -- să accepte că se teme de noi sancțiuni pentru că economia sa este un dezastru, sau să arate că ambițiile sale imperialiste nu vor fi limitate de aceste pretenții".
Unii analiști sunt mult mai sceptici, spunând că problemele economice nu îl vor determina pe Putin să renunțe la obiectivul de a subjuga Ucraina, chiar dacă o încetare a focului sau un acord de pace ar lăsa Rusia sub controlul neoficial al celor aproximativ 20% din Ucraina pe care le ocupă în prezent.
„Ar trebui să evităm supraestimarea impactului acestor îngrijorări economice asupra planurilor lui Putin pentru Ucraina", a scris Tatiana Stanovaia, senior fellow la Carnegie Russia Eurasia Center, pe X. „În opinia mea, indiferent de situația economică, Putin va persista în încercarea de a pune capăt războiului în termenii ruși. Pentru el, acesta este un conflict existențial. El este profund atașat ideii că, fără o Ucraină „prietenoasă”, supraviețuirea pe termen lung a Rusiei este în pericol."
În plus, descrierea apocaliptică de către Trump a realității rusești „contrazice propriile convingeri ale lui Putin cu privire la starea economiei sale", pe care o consideră „o sursă de mândrie, în special în comparație cu economiile occidentale", a scris Stanovaia într-o postare separată. „Dacă Trump intenționează să folosească această convingere [cu privire la starea precară a economiei Rusiei] ca pârghie pentru a-l convinge pe Putin să facă concesii, este sortit eșecului."
Sancțiunile secundare și "flota fantomă”
Să nu ne grăbim, spun alți experți, susținând că lovirea economiei ruse, dacă este suficient de dură, ar putea schimba calculele lui Putin.
Indiferent de asta, scepticii atrag atenția că rundele succesive de sancțiuni occidentale impuse de când Putin a lansat invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, nu au făcut-o să cedeze. O altă întrebare este ce măsuri punitive potențiale mai rămân de luat după impunerea de către administrația Biden, cu doar 10 zile înainte de inaugurarea lui Trump, a ceea ce oficialii americani au declarat a fi cele mai semnificative sancțiuni de până acum.
Sunt încă sancțiuni substanțiale în rezervă, susține, însă, Gould-Davies.
„Statele Unite au această armă unică și grozavă a sancțiunilor secundare", a spus el, referindu-se la măsurile impuse nu Rusiei însăși, ci menite să descurajeze alte țări și entități să efectueze tranzacții care ar putea ajuta Moscova în război. Washingtonul și Occidentul ar putea, de asemenea, să intensifice sancțiunile împotriva „flotei fantomă" a Rusiei, adică navele adesea vechi și neasigurate utilizate pentru a ocoli sancțiunile și a menține fluxul de venituri din petrol.
Rachel Ziemba, expertă în sancțiuni la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană, a declarat că aplicarea sancțiunilor economice existente și impunerea de sancțiuni secundare ar fi cele mai importante măsuri pe care administrația Trump le-ar putea lua acum.
Rusia a reușit să atenueze impactul sancțiunilor radicale ale SUA și al interdicțiilor tehnologice cu ajutorul intermediarilor din țări terțe precum China, Kazahstan, Uzbekistan și Kârgâzstan. Ziemba crede că aceste țări sunt foarte vulnerabile la sancțiuni secundare.
China, de exemplu, a jucat un rol deosebit de important în sprijinirea Rusiei prin facilitarea livrărilor de tehnologie cu dublă utilizare și achiziționarea de petrol.
„Întrebarea este dacă administrația Trump ar fi mai dispusă decât administrația Biden să sancționeze băncile chineze pentru sprijinirea lanțurilor de aprovizionare militară ale Rusiei sau pentru cumpărarea de petrol rusesc", a spus ea.
„Rămâne de văzut cât de mult din toate astea este retorică... și care vor fi acțiunile", a spus ea.
(Corespondentul RFE/RL pentru America de Nord, Todd Prince, a contribuit la această relatare, de la Washington)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
