„Richard Pipes detestă platitudinile academice”, scrie Vladimir Timăneanu în blogul său la Europa Liberă. „Cartea lui Pipes „Russia Under the Bolshevik Regime” (Vintage, 1995), bazându-se pe un tezaur anterior inaccesibil al arhivelor comuniste sovietice, reprezintă o interpretare a Rusiei lui Lenin care a devenit clasică”. Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la revoluția bolșevică, redacția belarusă a Europei Libere a făcut un interviu cu profesorul Richard Pipes:
„85% din ruși nu se interesează de politică, așa că nimic nu se va schimba, cum nu s-a schimbat nici în ultimii 100 de ani” – este, în linii mari, concluzia istoricului american Richard Pipes, unul din cei mai respectați analiști ai fenomenului sovietic și ai comunismului.
Într-un interviu cu jurnalistul Dimitri Hurnievich, din redacția belarusă a Europei Libere, Pipes explică succesul revoluției bolșevice, dar și longevitatea ideii comuniste, prin faptul că „acum 100 de ani, Lenin era singurul dispus să preia puterea de la un țar slăbit mult”.
„Dacă nu ar fi fost așa de slab țarul, revoluția bolșevică nu ar fi avut nici o șansă. Așa, orice putea să ia puterea de la țar slab iar Lenin era singurul care a vrut”, crede Pipes.Iar longevitatea regimului s-ar explica prin dezinteresul rușilor pentru politică:
„Majoritatea rușilor nu vor să lupte pentru putere și nu vor să se guverneze, vor să fie conduși. Se tem de responsabilitate”. Este și motivul pentru care oamenii, fie ei ruși, ucraineni sau belaruși, sunt indiferenți la mesajele „monumentelor istorice”, la mesajul lor simbolic: „Sunt interesați de problemele personale, nu de monumente, oricâte ar fi ele”, mai spune Richard Pipes.
100 de ani de la lovitura de stat bolșevică
Se poate lupta cu această indiferență, poate fi învinsă? „Nu în viitorul apropiat”, spune Pipes. „Au trecut 100 de ani și atât de puțin s-a schimbat. Și în timpul Imperiului rus erau aceleași probleme. Nu au fost rezolvate, asta a făcut posibilă revoluția bolșevică. Cum oamenii nu erau însă dispuși să-și asume puterea, cineva trebuia să o facă” și aceștia au fost bolșevicii.
Richard Pipes susține că potrivit analizelor sale, „nu mai mult de 15% din ruși sunt interesați de politică. 85% sunt preocupați numai de viața personală”. Nici globalizarea nu pare să fi influențat această apatie, pentru că altfel „Putin nu ar mai fi astăzi la Kremlin. Putin este un Lenin sau un Stalin al zilelor noastre. Oamenii și-au pus soarta în mâinile lui și vor să fie guvernați, nu vor să facă nimic singuri”, spune istoricul Richard Pipes.
Ce-i deosebește pe polonezi sau pe baltici de ruși, de ce au evoluat spre democrație după atâția ani de comunism? „Pentru că sunt interesați de politică”, este răspunsul tranșant al lui Pipes. „Dacă nu te interesează politica, vei fi mereu condus de dictatori”, conchide istoricul american.
