Martori oculari au relatat că avioane israeliene au lovit zone din jurul capitalei iraniene, în jurul prânzului. Televiziunea de stat iraniană a confirmat că una dintre lovituri a vizat poarta închisorii Evin și a difuzat imagini ale atacului surprinse de camere de supraveghere.
Această închisoare este cunoscută pentru faptul că aici sunt deținute persoane cu dublă cetățenie iraniană și occidentali, folosiți adesea de Iran ca monedă de schimb în negocierile cu Occidentul.
La Evin există, de asemenea, secții speciale pentru deținuți politici și persoane cu legături occidentale, aceste secții fiind administrate de Gărzile Revoluției Islamice aflate la rândul lor sub controlul direct al liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Închisoarea se află pe listele de sancțiuni ale SUA și UE.
Ministerul israelian al Apărării a spus că, odată cu închisoarea, a lovit un sediu al Gărzilor Revoluției, din Teheran. „Dictatorul iranian va fi pedepsit cu toată forța pentru atacul asupra populației civile israeliene”, a spus ministerul într-un comunicat.
Ceva mai devreme, președintele american Donald Trump a vorbit despre o „schimbare de regim” în Iran. „Dacă actualul regim iranian nu este în stare să FACĂ IRANUL MARE DIN NOU, de ce nu ar exista o schimbare de regim???”, a scris Trump pe rețeaua sa Truth Social într-o postare în care a repetat că SUA au cauzat „pagube monumentale” principalelor instalații nucleare iraniene în timpul bombardamentelor de la weekend.
Cât de mari sunt distrugerile cauzate de bombele americane
La Viena, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat că se așteaptă la pagube majore la uzina iraniană de îmbogățire a uraniului de sub muntele Fordo, în urma atacului american cu bombe anti-buncăr.
„Având în vedere încărcătura explozivă utilizată... se așteaptă pagube foarte importante,” a spus Grossi la o ședință a Consiliului Guvernator al AIEA din 23 iunie.
Mai mulți oficiali iranieni, printre care purtătorul de cuvânt al Organizației pentru Energie Atomică a Iranului, Behrouz Kamalvandi, au spus că materialul nuclear a fost îndepărtat din siturile lovite înainte de bombardamentul american.
Grossi a declarat luni că ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, i-a transmis încă pe 13 iunie că Iranul va „adopta măsuri speciale pentru protejarea echipamentelor și materialelor nucleare”.
„Am subliniat că orice transfer de material nuclear dintr-un sit monitorizat către altă locație din Iran trebuie declarat”, a adăugat Grossi, fără a preciza dacă Teheranul a oferit vreun răspuns.
Cum arată instalațiile nucleare iraniene până la și după bombardamentele americane
Răspunsul Iranului la bombardamentele americane
Prin atacurile de duminică, Statele Unite au intrat direct în războiul declanșat de Israel pe 13 iunie, cauzând noi temeri privind o extindere a conflictului. Iranul a acuzat SUA că au depășit „o linie roșie majoră”.
Generalul iranian Abdolrahim Mousavi, șeful Statului Major al forțelor armate, a avertizat Washingtonul că atacurile sale din 22 iunie i-au oferit Iranului „mână liberă” să lovească „interesele și armata SUA”.
Zeci de mii de soldați americani sunt desfășurați în Orientul Mijlociu, mulți în baze aflate în raza de acțiune a rachetelor iraniene cu rază scurtă.
Washingtonul a descris bombardarea instalațiilor de la Fordo, Natanz și Isfahan ca pe o acțiune „punctuală” menită să neutralizeze programul nuclear iranian. Însă Trump a avertizat că pot urma noi lovituri, dacă Iranul răspunde Statelor Unite.
Pe 23 iunie, Iranul a continuat însă atacurile asupra Israelului, cu un baraj de drone și rachete. Iranul a descris atacul de luni drept un nou val al Operațiunii „True Promise 3”, susținând că a țintit orașele israeliene Haifa și Tel Aviv. Explozii au fost auzite și la Ierusalim, dar nu s-a relatat imediat despre pagube.
Putin își sprijină „partenerul strategic”, dar numai verbal
După bombardamentele americane, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a mers la Moscova, unde s-a întâlnit pe 23 iunie cu Vladimir Putin.
În timpul întâlnirii, președintele rus a calificat drept „neprovocate” și „nejustificate” atacurile asupra Iranului. Dar, așa cum nota AFP, Putin nu a oferit vreun alt fel de sprijin Iranului, în ciuda unui parteneriat strategic semnat între Moscova și Teheran chiar anul acesta.
Putin nu a menționat în mod explicit atacurile americane, referindu-se în schimb, în termeni generali, la „lovituri” asupra Iranului.
„Avem de-a face cu o nouă escaladare a tensiunilor în regiune și, desigur, condamnăm aceste acțiuni și ne exprimăm profundul regret”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Putin a propus recent să fie mediator între Iran și Israel, dar ideea a fost respinsă săptămâna trecută de Donald Trump, dar a spus că liderul rus are de „mediat propriul conflict”, o aluzie la cererea de încetare a focului în Ucraina respinsă de Rusia.
În timpul întâlnirii cu Putin, ministrul iranian de Externe a spus că Rusia este „parteneră și aliată” a Iranului și a salutat relațiile „foarte strânse și de lungă durată” dintre Teheran și Moscova.
UE: revenirea la diplomație și fără schimbări de regim cu forța
După raidurile aeriene americane, mai mulți europeni au făcut apel la detensionare și revenire la diplomație.
Șefa politicii externe și de securitate europene, Kaja Kallas, a declarat că UE pledează mai departe pentru „o soluție diplomatică”, adăugând că temerile privind escaladarea tensiunilor „sunt foarte mari”.
„Închiderea strâmtorii Ormuz de către Iran ar fi extrem de periculoasă și nu ar fi în beneficiul nimănui”, a spus Kallas la începutul unei reuniuni a miniștrilor europeni de externe la Bruxelles, dominată de situația din Iran.
După loviturile americane de duminică, oficiali iranieni au vehiculat din nou posibilitatea de a bloca, în semn de răspuns, strâmtoarea Ormuz dintre Golful Oman și Golful Persic, pe unde se desfășoară aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol.
La sosirea la Bruxelles pentru întâlnirea miniștrilor europeni de externe, șeful diplomației germane, Johann Wadephul, a reiterat apelul către Iran de a reveni la negocieri directe cu SUA în privința programului nuclear iranian.
„Am transmis foarte clar părții iraniene că un acord real presupune ca Iranul să fie dispus să negocieze direct cu SUA”, a spus Wadephul dar a subliniat și rolul europenilor care vor „contribui cu tot ce putem”.
Prezentând poziția Franței, ministrul de externe francez, Jean-Noël Barrot, a spus că ar fi „iluzoriu și periculos” să se încerce o schimbare de guvern în Iran cu ajutorul forței militare. „Respingem orice tentativă de a organiza o schimbare de regim prin forță”, a spus ministrul francez fără să amintească explicit declarațiile președintelui american.
UE a jucat un rol cheie în trecut în negocierile privind programul nuclear iranian. Iranul susține în continuare că programul său nuclear este destinat exclusiv scopurilor civile. Dar Israelul și-a justificat loviturile aeriene începute pe 13 iunie prin faptul că inamicul său s-ar afla aproape de construirea bombei atomice.
După Radio Farda (Serviciul iranian al Europei Libere), AP și AFP
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
