Exploziile au avut loc în Kerman, în apropiere de mormântul lui Soleimani care s-a născut în acea provincie.
Mulți dintre cei răniți sunt în stare critică, astfel că numărul morților ar putea crește. Ministrul de interne Ahmad Vahidi a declarat că a doua explozie a omorât cele mai multe persoane. El a spus că autoritățile vor reacționa „rapid și în forță”. „Trupele noastre de poliție sunt în stare de alertă și îi vor aduce în fața justiției pe cei care au comis această crimă", a declarat Vahidi la televiziunea de stat.
Soleimani a fost comandantul Trupelor de elită Quds ale Corpului Gardienilor Revoluției Iraniene (IRGC). El a fost ucis în ianuarie 2020, în apropiere de Bagdad, într-un atac aerian al forțelor americane. Quds a fost declarată organizație teroristă străină de către Statele Unite.
„Vulpea care-și miroase bârlogul”
Mulți se tem că aceste explozii vor duce la amplificarea conflictelor din regiune pentru că ele au ca fundal războiul din Gaza dintre Israel și Hamas, organizație desemnată teroristă de SUA și UE, și atacarea navelor comerciale din Marea Roșie de către rebelii houthi din Yemen, aliați cu Iranul.
Președintele iranian Ebrahim Raisi a condamnat exploziile. „Fără îndoială, autorii... acestui act laș vor fi în scurtă vreme identificați și pedepsiți pentru îngrozitoarea lor faptă de către forțele judiciare și de securitate responsabile”, a spus Raisi, fără a acuza pe cineva anume. Însă unul dintre consilierii pe politică externă ai lui Raisi, Mohammad Jamshidi, afirmă că SUA și Israelul se află în spatele acestor explozii. „Washingtonul spune că SUA și Israelul nu au avut niciun rol în atacul terorist din Kerman, Iran. Serios? O vulpe își miroase mai întâi propriul bârlog, hoțul strigă hoțul”, a scris Jamshidi pe X (fostul Twitter.)
„Nu vă lăsați induși în eroare, responsabilitatea pentru această crimă aparține SUA și regimurilor sioniste [Israelului], iar terorismul este doar un instrument,” mai scrie Jamshidi, fără a furniza vreo probă pentru afirmațiile lui.
Ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, a scris și el pe rețeaua X că Teheranul acționează prin intermediul Națiunilor Unite, fără a face însă alte precizări. „Pornind de la informațiile obținute din surse oficiale, Ministerul Afacerilor Externe a declanșat în regim de urgență acțiuni legale și internaționale prin intermediul Națiunilor Unite", a declarat Amir-Abdollahian.
„Statele Unite nu au fost implicate”
Statele Unite au respins sugestiile potrivit cărora Israelul sau Washingtonul s-ar afla în spatele exploziilor.
„Statele Unite nu au fost implicate în niciun fel. Orice sugestie contrară este lipsită de fundament”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller. „De asemenea, nu avem niciun motiv să credem că Israelul ar fi fost implicat în explozii", a adăugat el.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat cele două explozii, în timp ce Abram Paley, adjunctul trimisului special al SUA pentru Iran, a declarat pentru serviciul iranian al Europei Libere că Statele Unite urmăresc îndeaproape evoluțiile. „Deplângem, cum am făcut-o mereu, faptul că civilii și-au pierdut viața. Vom continua să monitorizăm îndeaproape situația”, a declarat emisarul american.
Comemorarea morții lui Soleimani a atras în fiecare an mari mulțimi de simpatizanți și militanți.
La funeraliile din 2020 au participat sute de mii de iranieni și, în timpul unei busculade, sute de persoane s-au călcat în picioare. Au murit cel puțin 56 de persoane și peste 200 au fost rănite.
Considerat unul dintre cei mai puternici oameni din Iran și arhitectul politicii externe a Teheranului în regiune, Soleimani a fost ucis într-un atac cu dronă în apropierea aeroportului din Bagdad, în dimineața zilei de 3 ianuarie 2020.
Armata americană a declarat că a fost un atac „defensiv” pentru a-l împiedica pe Soleimani să orchestreze alte operațiuni împotriva intereselor americane din regiune.
Cine a fost generalul Qassem Soleimani?
Născut la 11 martie 1957, Soleimani a crescut în apropierea orașului istoric iranian Rabor, într-o zonă muntoasă. Se știu puține lucruri despre copilăria sa. Se pare că tatăl lui Soleimani era un țăran care a primit ceva pământ în timpul șahului Mohammad Reza Pahlavi, monarhul care a fost răsturnat în timpul Revoluției islamice din 1979.
În anii 1980, Solemani a supraviețuit lungului război cu Irakul și a preluat controlul Forței Quds de elită a Gardienilor Revoluției, responsabilă de campaniile Republicii Islamice în străinătate.
Relativ necunoscut în Iran până la invazia americană din 2003 în Irak, popularitatea și profilul carismatic al lui Soleimani au crescut după ce oficialii americani au cerut uciderea sa. Un deceniu și jumătate mai târziu, Soleimani devenea cel mai recunoscut comandant de pe câmpul de luptă al Iranului, ignorând apelurile de a intra în politică, dar devenind la fel de puternic, dacă nu mai puternic, decât mulți dintre liderii civili ai țării.
În telegramele diplomatice americane secrete publicate de WikiLeaks, oficialii americani discutau pe față despre eforturile irakienilor de a-l neutraliza pe Soleimani pentru a opri atacurile cu rachete asupra Zonei Verzi din Bagdad, foarte bine securizată, în 2009. O altă cablogramă din 2007 arată că președintele irakian de atunci, Jalal Talabani, i-a trimis unui oficial american un mesaj de la Soleimani, în care acesta recunoștea că are „sute” de agenți în țară, afirmând în același timp: „Jur pe mormântul ayatollahului Khomeini că nu am autorizat niciun glonț împotriva SUA”.
„Frontul de război este paradisul pierdut al omenirii”, spunea Soleimani într-un interviu din 2009. „Un tip de paradis care este portretizat pentru omenire este reprezentat de cursuri de apă, nimfe frumoase și verdeață. Dar există un alt tip de paradis. ... Frontul de război a fost paradisul pierdut al ființelor umane, de fapt.”
Soleimani a devenit extrem de cunoscut în timpul războiului civil sirian și al expansiunii rapide a grupării Stat Islamic. Iranul, un susținător major al lui Assad, l-a trimis pe Soleimani în Siria de mai multe ori pentru a conduce atacuri împotriva SI și a altor persoane care se opun regimului lui Assad.
Un atac cu dronă americană l-a ucis pe Soleimani (62 de ani) și pe alții în timp ce călătoreau de la aeroportul internațional din Bagdad, la 3 ianuarie 2020. Pentagonul a declarat că președintele de atunci, Donald Trump, a ordonat armatei americane să întreprindă „o acțiune defensivă decisivă” pentru a proteja personalul american în străinătate, ucigând un om la care liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, s-a referit cândva ca la „un martir viu al revoluției”.
Realizat cu informații AP, Reuters
