Numirea oficială a lui Munteanu în funcție are loc în a treia zi de la câștigarea concursului repetat anunțat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). El a trecut anterior procedura de evaluare a integrității financiare și etice, candidând la funcția de magistrat la Curtea Supremă de Justiție.
Numirea unui nou procuror general este una din condițiile Bruxellesului pentru ca R. Moldova să înceapă negocierile de aderare la UE.
Munteanu: nu avem timp de pierdut
Ion Munteanu a depus jurământul într-o ceremonie la procuratura generală la care a fost prezentă și președinta Maia Sandu, fostă lideră a actualului partid de guvernământ PAS.
După depunerea jurământului, noul procuror general a declarat că este conștient de responsabilitățile ce îi revin, chemând procurorii la consolidare. „Nu avem timp de pierdut, trebuie să livrăm [rezultate] cât de urgent, să fim apți pentru asigurarea statului de drept”, a declarat noul procuror general.
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a spus că așteaptă, ca și cetățenii, „să se facă dreptate.” „În justiție se face mai puțin decât se vorbește. Am dori să se facă mai multe și mai repede, mai ferm și mai corect”, a spus șefa statului.
Kalughin: o persoană comodă sistemului
Noul procuror general, Ion Munteanu, va trebui să schimbe, în primul rând, percepția publică despre sistemul de procuratură care se confruntă cu o „criză de imagine”, urmare a demiterii ex-procurorului general Alexandr Stoianoglo și a multiplelor intervenții în legea procuraturii, a spus experta Mariana Kalughin.
Într-o discuție cu Europa Liberă, Kalughin a opinat că faptul că Ion Munteanu a exercitat interimatul la procuratura generală mai mult timp lasă senzația că ar fi o persoană „comodă sistemului.” Pentru a redresa imaginea procuraturii, Ion Munteanu va trebui să dea dovadă de respectarea tuturor principiilor în „guvernarea procuraturii”, fiind vorba, întâi de toate, de „legalitate, transparență și imparțialitate.”
O altă eventuală provocare a noului procuror general ar putea fi o posibilă criză a resurselor umane din sistem în contextul aplicării procedurii de vetting. Mariana Kalughin mai spune că Ion Munteanu trebuie „să aducă ce-i lipsește Procuraturii acum – o independență față de politic.”
Dintr-un interimat în altul. Cine este Ion Munteanu?
Ion Munteanu are 40 de ani. Din toamna anului 2022 și până acum el a asigurat interimatul funcției de procuror general, fiind, după Dumitru Robu, al doilea în acest post, după suspendarea, la începutul lui octombrie 2021, a lui Alexandr Stoinanoglo din funcția de procuror general. Acesta a fost demis la finele lui septembrie 2023.
- Te-ar putea interesa: Alexandr Stoianoglo a fost demis din funcția de procuror general, după 2 ani de suspendare
CV-ul lui Ion Munteanu publicat pe pagina magistrat.md arată că e licențiat în drept, a absolvit Universitatea de Stat din Moldova (2006) și a făcut un master în Drept economic la ASEM. Cariera de procuror a început-o în 2007 la Procuratura sect. Centru din Chișinău.
A activat în diferite perioade în Procuratura Anticorupție (PA), iar în funcția de procuror general interimar a fost numit din postul de adjunct interimar al șefului PA. În luna mai 2010, Consiliul Superior al Procurilor l-a sancționat pe Ion Munteanu cu „avertisment” în cazul reținerii unor minori. Aparent, aceasta este singura procedură disciplinară în care e vizat Ion Munteanu.
În februarie 2024, Ion Munteanu a participat la concursul pentru postul de procuror general, în care el a fost „depunctat” de un membru al Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), care ar fi comis o eroare. Membrul CSP și-a dat, ulterior, demisia, iar concursul a fost anulat, fiind anunțat altul nou pe care Munteanul l-a câștigat cu 9,21 puncte.
Ce avere are noul procuror ?
Numele lui Ion Munteanu a figurat în scandalul Moldova-Leaks. Din conversațiile apărute în spațiul public, rezulta că el s-ar fi implicat în activități antreprenoriale, chiar dacă legea interzice acest lucru. El declara atunci că respectivele mesaje ar fi fost trucate, iar subiectul nu a mai fost investigat de oamenii legii.
Declarația de avere a lui Ion Munteanu pentru anul 2023 arată că acesta a obținut venituri de la Procuratură de aproape 485 de mii de lei [salariu lunar de peste 40 mii de lei]. El deține patru terenuri, dintre care trei extravilane în valoare de 16.000 de euro și un teren intravilan în valoare de aproape 191 mii de lei. Familia Munteanu locuiește, din 2017, într-o casă cu suprafața de 105,8 m.p., care valorează peste 1,2 milioane de lei.
Noul procuror general are trei mașini. Două Mercedes-uri - unul (a.f. 2014) în valoare de 50 000 de lei și altul (a.f. 2011) de care se folosește prin „contract translativ de posesie și de folosință.” Din 2024, Ion Munteanu are în proprietate și o mașină Dacia Duster în valoare de 215 mii lei.
Bătălie pentru Procuratură Generală?
Funcția de procuror general a devenit vacantă la sfârșitul lunii septembrie 2023, când președinta Maia Sandu l-a eliberat din funcție pe Alexandr Stoianoglo. Acesta fusese suspendat la început de octombrie 2021, fiindu-i imputate cinci capete de acuzare, inclusiv abuz de serviciu și corupere pasivă.
Fostul procuror general a pledat nevinovat, spunând că puterea se răfuiește cu el. Pe unele dintre cauzele contestate, Stoianoglo a găsit dreptate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Ex-procurorul general a contestat și rezultatele evaluării performanțelor făcute de o comisie și i-a aplicat calificativul „nesatisfăcător”.
- Te-ar putea interesa: Fostul procuror general câștigă la CEDO
La sfârșitul anului trecut Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul în baza căruia Stoianoglo a fost evaluat. Alexandr Stoianoglo a contestat și decretul prezidențial prin care a fost eliberat, dar o hotărâre încă nu a fost pronunțată.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
