Europa Liberă: Pornim de la cel mai de actualitate subiect – cazul Brăguța, în presă au apărut aceste imagini video din penitenciar. Dvs. ați lansat și o idee – ați propus să-și depună mandatul ministrul Justiției. Chiar credeți că ar putea să renunțe la funcție domnul Cebotari, după acest caz?
Maia Sandu: „Eu am fost copleșită de emoții negative când am văzut aceste video-uri și la început ne-am gândit dacă merită să le distribuim, pentru că sunt șocante, dar cred că este bine ca oamenii să înțeleagă ce se întâmplă în sistemul nostru de justiție. Cred că este un caz pentru care ar trebui să-și dea demisia nu doar ministrul Justiției, dar și mulți alții. Vedem din partea guvernării o atitudine destul de relaxată, inclusiv președintele Parlamentului a
Este un caz pentru care ar trebui să-și dea demisia nu doar ministrul Justiției
spus că nu este vina acestei guvernări și ne este frică că, dacă vom tolera asemenea atitudini, atunci asemenea cazuri se pot repeta. Am sentimentul că guvernarea testează răbdarea noastră și tupeul lor nu are limite. Trebuie să punem presiune ca investigarea să se finalizeze cu rezultate și nu doar cu cazuri care durează la nesfârșit, dar după aia se pierd urmele celor care se fac vinovați sau sunt achitați cei care s-au făcut vinovați, de exemplu, în cazul torturilor din 7 aprilie. Dar, în general, e foarte grav și cred că e fața acestei guvernări care își spune pro-europeană și pentru că au permis să se întâmple asemenea lucruri, și pentru modul cum tratează acest caz și cât de relaxat vorbesc de o asemenea tragedie, care s-a întâmplat în instituția statului.”
Europa Liberă: Apropo despre respectarea drepturilor omului, despre statul de drept, despre nevoia unei democrații veritabile se vorbește de mult timp, încă de când Republica Moldova a aderat la Consiliul Europei. Iată, suntem în preajma summitului Parteneriatului Estic. Aceste aspecte se vor regăsi și în rezoluția finală, acolo unde încă o dată sunt atenționați cei de la guvernare că trebuie să-și facă bine lecția de acasă.
Maia Sandu: „Evident. Și într-adevăr aceste mesaje au fost permanente. Acum, guvernarea încearcă să împingă pe planul doi toate discuțiile care țin de respectarea drepturilor omului, pentru că lor nu le place să respecte drepturile cetățenilor Republicii Moldova și avem nenumărate exemple; ei încearcă să vină cu lozinci frumoase, e o guvernare pro-europeană, așa cum își zice, vrea să schimbe Constituția, mai recent, încearcă să impresioneze partenerii externi prin faptul că au crescut acumulările la buget, care, mă rog, urmează să vedem dacă este adevărat sau nu și urmează să vedem cum se folosesc aceste resurse, pentru că dacă nu se folosesc pentru scopurile cetățenilor, atunci nu e mare motiv de bucurie.”
Europa Liberă: Dar Dvs. ce așteptați de la acest summit al Parteneriatului Estic?
Maia Sandu: „Cel mai importante acum sunt progresele pe respectarea drepturilor omului și Uniunea Europeană este partenerul nostru principal atunci când vine vorba de apărarea democrației. Despre asta am vorbit și săptămâna trecută la Bruxelles, despre asta o să vorbim și în cadrul întâlnirilor pe care le vom avea și cu ocazia acestui summit al Parteneriatului Estic și, din câte cunosc eu, nu am văzut încă documentul care va fi publicat…”
Europa Liberă: Este un draft al rezoluției.
Maia Sandu: „Eu nu am reușit să văd, dar sunt sigură că acolo sunt evidențiate anume aceste aspecte care țin de respectarea drepturilor omului, care țin de consolidarea procesului democratic în toate țările care fac parte din Parteneriatul Estic.”
Îl acuzăm de uzurparea puterii în stat și Procuratura are 30 de zile la dispoziție
Europa Liberă: Anterior ați depus un denunț la Procuratura Generală. S-a consumat acest subiect sau nu?
Maia Sandu: „Nu s-a consumat, evident. Așteptăm. Procuratura are 30 de zile ca să ia o decizie, să investigheze faptele pe care le-am invocat noi în acest denunț.”
Europa Liberă: Denunț pe numele domnului Plahotniuc, liderul Partidului Democrat?
Maia Sandu: „Corect, denunț în care îl acuzăm de uzurparea puterii în stat și Procuratura are, cum spuneam, 30 de zile la dispoziție, ca să vină cu o decizie. Dacă a verificat și dacă consideră că faptele invocate de noi sunt suficiente pentru a-l considera vinovat pe Vladimir Plahotniuc sau dacă nu, o să vedem ce o să se întâmple.”
Europa Liberă: Să vă întreb și ce credeți despre această abordare a problemei educației de către partidul de guvernământ? Mă refer la reforma școlilor pe care ați inițiat-o Dvs., dar care se pare că va fi oprită de către democrați. Și de unde vine preocuparea guvernanților pentru educație – ar fi o tactică electorală sau chiar e o problemă reală?
Maia Sandu: „Sistemul educațional se confruntă cu probleme nu de azi și nu de ieri. Această guvernare deține puterea totală cel puțin de un an și jumătate, aproape doi în curând. Dacă era foarte preocupată de problema educației, atunci putea să demonstreze la modul practic, pentru că sunt foarte multe lucruri care trebuie duse la bun sfârșit în educație, foarte multe din inițiative pe care noi le-am lansat care țin de aprobarea programului pentru profesori. E o problemă majoră în sistemul educațional faptul că noi nu reușim să motivăm profesorii buni să rămână în sistem, nu reușim să atragem în sistem tineri cu un potențial mare.”
Europa Liberă: Aici accentul se pune pe optimizarea școlilor.
Maia Sandu: „Da, dar eu spuneam că, dacă Partidul Democrat chiar și-ar dori să facă ceva pentru educație, ar trebui să înceapă de acolo. Nici până astăzi nu este aprobat acest program pentru profesori la care noi am lucrat și pentru care trebuie resurse financiare esențiale, pentru că nu e suficient să aprobăm un document și să uităm de el. Ei au început să hărțuiască
Dacă Partidul Democrat chiar și-ar dori să facă ceva pentru educație, ar trebui să înceapă de acolo
personalul Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, cei care sunt responsabili de organizarea bacalaureatului, pentru că nu le convine un bacalaureat corect; acum încearcă să aducă în discuție un subiect mai dificil…”
Europa Liberă: Și chiar sensibil pentru multe localități, pentru părinți, pentru copii.
Maia Sandu: „Și sensibil, corect. Dar ceea ce am încercat noi să convingem oamenii că cel mai important este copilul și pornim de la faptul dacă reușim într-o școală sau alta să-i oferim un proces educațional de calitate, pentru că acest copil va trebui peste 15-20 de ani să facă față competiției și dacă vine dintr-o școală în care un profesor citește cinci discipline, atunci acest copil nu are cum să beneficieze de aceeași educație de calitate sau, mă rog, o anumită calitate, precum un copil care are posibilitatea să învețe matematica de la profesorul de matematică, fizica de la profesorul de fizică ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Dar școlile închise pot fi redeschise?
Maia Sandu: „Școlile închise pot fi redeschise în situația în care oamenii vor reveni acasă, în situația în care oamenii vor vrea să aibă copii, nu le va fi frică pentru viitorul lor, vor ști că au un viitor acasă și, cum am spus noi mai devreme, ca să ajungem aici, trebuie mai întâi să închidem hoții și după asta o să putem să deschidem școlile. Asta însemnând că în momentul în care în această țară nu se va mai fura și vor exista bani pentru dezvoltare, oamenii vor vrea să rămână acasă, pentru că vor avea locuri de muncă, vor ști că pot să-și permită al doilea, al treilea copil, atunci evident că nu vom avea de ce să închidem școlile și atunci vom avea și profesori, când le vom oferi salarii bune, pentru toate aceste lucruri, trebuie ca ei să înceteze să fure, trebuie să avem o guvernare responsabilă care abordează subiectele așa cum sunt ele foarte complexe, nu să vină cu comentarii populiste la cinci ani după ce această reformă a fost lansată.”
Europa Liberă: La modul practic, cum s-ar întâmpla acest lucru? Iată, în dorința guvernării să redeschidă o școală care a fost închisă, cum se produce acest lucru?
Trebuie să avem o guvernare responsabilă, nu să vină cu comentarii populiste
Maia Sandu: „Primul lucru pe care trebuie să-l facă este să crească salariile profesorilor, pentru că într-o localitate mică, fără perspectivă, atunci când profesorii în vârstă merg la pensie, cei tineri nu vor să meargă acolo. Deci, poți să-i atragi acolo doar oferindu-le un salariu foarte bun, inclusiv oferind o perspectivă acestei localități. Asta înseamnă investiții în proiecte de infrastructură în localitate, să existe drum, să existe sistem de apă și canalizare – sunt lucrurile care țin de dezvoltare în general, dar salariile profesorilor sunt cel mai important lucru. Nu poți să ții o școală în care există trei profesori care predau toate disciplinele.”
Europa Liberă: Sediile acestor instituții au fost închise, acum ele au altă menire?
Maia Sandu: „Da, bineînțeles. Asta depinde de la caz la caz. Aceste sedii au fost transferate în gestiunea administrației publice locale, ca să le folosească mai eficient. În situația în care în aceste localități nu se întâmplă nimic, pentru că pleacă oamenii, pentru că devin pustii aceste localități, evident că e greu să folosești aceste sedii, dar nu este vorba despre sedii aici, vorba este despre copii, pentru că, dacă am avea o economie mai serioasă, atunci ar trebui să construim sedii noi pentru școli. Acum procesele educaționale sunt foarte diferite decât acum 70 de ani când au fost construite școlile din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Și întreținerea lor era destul de costisitoare?
Maia Sandu: „Și întreținerea lor este extrem de costisitoare, și este frig în aceste localuri ș.a.m.d., dar pentru asta trebuie să avem o economie care crește, se dezvoltă, bani de la buget suficienți, inclusiv relații bune cu partenerii externi de la care să putem să obținem resurse, pentru că resursele europene pot fi foarte mari pentru cei care știu să își îndeplinească angajamentele. Nu este cazul nostru. Avem o guvernare proastă pe intern, avem o guvernare care nu reușește să mențină o relație bună cu partenerii externi și de la asta resursele financiare sunt tot mai mici.”
Europa Liberă: Să vorbim despre reforma electorală, pentru că e subiectul care se menține în actualitate cu un an înainte de a fi declanșate alegerile parlamentare. Dvs. rămâneți la ideea că această reformă ar trebui anulată; guvernarea v-a spus-o răspicat: „Nu așteptați, că acest lucru nu se va întâmpla!”; chiar au fost croite și hotarele circumscripțiilor electorale. Asta înseamnă că la modul cel mai serios această reformă ar putea să fie valabilă pentru scrutinul din anul viitor. De ce mai credeți că ar putea să fie anulată și cum să fie anulată/amânată această reformă?
Cu fiecare zi ne convingem de adevăratele intenții ale Partidului Democrat și ale Partidului Socialiștilor
Maia Sandu: „Faptul că guvernarea nu dă înapoi nu înseamnă că noi trebuie să acceptăm această reformă sau nu înseamnă faptul că noi trebuie să spunem că acest sistem este unul bun. Și cu fiecare zi ne convingem de adevăratele intenții ale Partidului Democrat și ale Partidului Socialiștilor – vedem cum se croiesc acum aceste circumscripții, vedem cum este lăsată pe dinafară diaspora, cetățenii noștri din afara țării, vedem modul în care guvernarea încearcă să influențeze rezultatul votului în circumscripții prin designul specific al acelor circumscripții și, da, noi o să continuăm să criticăm acest sistem electoral. Nu suntem noi singurii care-l criticăm, sunt organizații internaționale relevante pentru a evalua sistemele electorale și ne aparține, până la urmă, poziția cum apreciem acest sistem electoral. Îl apreciem în continuare ca antidemocratic și ne convingem de acest lucru în fiecare zi.”
Europa Liberă: Dar, pe de altă parte, vă pregătiți pentru acest scrutin?
Maia Sandu: „Noi ne pregătim pentru toate scrutinele. Noi suntem un partid politic, care vrea să preia puterea în Republica Moldova pe cale legală și pașnică și consolidăm forțele partidului, încercăm să ajungem la oameni, să le explicăm cu ce suntem noi mai buni decât guvernarea actuală și acesta este procesul politic în general.”
Europa Liberă: Ați anunțat că PAS și PPDA vor merge împreună în alegerile parlamentare. Unii experți sunt de părere că rămâne neclară perspectiva relațiilor dintre cele două formațiuni. Aveți un răspuns clar, ca să nu mai fie speculații în presă despre felul cum veți merge împreună în campania electorală?
Maia Sandu: „Nu știu cine și ce neclarități are. Noi am declarat că suntem dispuși să facem front comun în circumscripții, dacă se va merge pe acest sistem electoral și dacă noi vom participa, și pe liste electorale. Același lucru l-a spus echipa PPDA-ului. Acum urmează, în funcție de care vor fi regulile de joc finale, în funcție de situație să venim cu o formulă care să asigure un rezultat foarte bun la următoarele alegeri.”
Europa Liberă: Cui îi va reveni rolul să sporească șansele Republicii Moldova, după alegerile din 2018, să aibă o guvernare pro-occidentală?
Vorbim de PAS, de PPDA, într-o anumită măsură, poate PLDM, alte formațiuni politice care au sprijin și care și-au demonstrat caracterul antioligarhic și pro-european
Maia Sandu: „Cred că este evident răspunsul. Aici vorbim de PAS, de PPDA, într-o anumită măsură, poate PLDM, alte formațiuni politice care au sprijin și care și-au demonstrat caracterul antioligarhic și pro-european al activității.”
Europa Liberă: Deși acest rol și-l asumă și Partidul Democrat, care guvernează actualmente Republica Moldova?
Maia Sandu: „Partidul Democrat trebuie să demonstreze prin fapte, or, prin fapte ei demonstrează o atitudine total antieuropeană; ceea ce fac ei mai degrabă seamănă cu acțiunile sau politicile regimului de la Kremlin decât cu o guvernare de tip european. Partidul Democrat este într-o relație cu Partidul Socialiștilor; îi este rușine să și-o asume pe față, dar va veni momentul când va trebui să și-o asume pe față, pentru că alți parteneri autentic pro-europeni nu va avea.”
Europa Liberă: Care sunt argumentele cele mai convingătoare pentru opinia publică, care ar justifica această declarație pe care ați făcut-o Dvs. că PD și PSRM sunt împreună?
Maia Sandu: „Vedem care a fost conlucrarea lor la prezidențiale, vedem cum au conlucrat foarte eficient în procesul de votare a sistemului electoral, vedem acum tot felul de spectacole cu suspendarea președintelui pentru a nu-l pune într-o situație dificilă în fața propriului electorat, astfel încât o decizie care nu-i convine lui s-o ia altcineva și modul în care este schimbată Constituția fără votul chiar și al unui Parlament nelegitim; ține de domeniul fantasticului. Eram la Bruxelles când am aflat acest lucru și acolo toată lumea a rămas șocată de felul cum se manipulează legea în Republica Moldova. Deci, astea sunt câteva exemple despre care vorbim, inclusiv atunci când mă întreabă uneori alegătorii sau susținătorii lui Dodon de ce eu cred asta, eu le zic să se întrebe de ce Dodon numește în funcții judecători care-i convin lui Plahotniuc, judecători corupți, care eventual îi convin și lui Dodon. De ce nu face ordine în sistemul justițiar sau cel puțin nu încearcă? Pentru că sunt evidente niște lucruri așa cum le fac ei, încearcă să le mascheze, dar nu sunt suficient de mascate. Dacă mă întrebați de ce Partidul Democrat nu este unul proeuropean? Este foarte clar – în Europa n-o să găsiți guvernări care sunt
De ce Dodon numește în funcții judecători care-i convin lui Plahotniuc?
corupte; nu zic că nu există corupție într-un fel sau altul, dar n-o să găsiți guvernări care în momentul în care se descopere că anumite elemente din guvernare comit acte, mai ales acte serioase de corupție, să fie apărate de către sistem. Vedem demisii, vedem scandaluri publice, oameni care sunt scoși din sistem, în Republica Moldova guvernarea este guvernarea oligarhiei și a corupției. Doi. Vorbim despre abuzurile care se comit împotriva drepturilor omului și cazul despre care am vorbit mai devreme – ceea ce s-a întâmplat în organele de stat, după care vorbim despre cum această guvernare tratează societatea civilă și înțeleg că tocmai s-a făcut de râs guvernarea la evenimentul de la Tallinn unde s-a discutat, în contextul Parteneriatului Estic, cât de importante sunt organizațiile societății civile.”
Europa Liberă: Acolo unde șeful fracțiunii democraților din Parlament, domnul Lupu, a spus că societatea civilă din Republica Moldova trebuie să decidă unde se regăsește – alături de partidele politice sau în afara lor? La asta vă referiți?
Maia Sandu: „Da, exact. Domnul Lupu consideră că toți cei care critică guvernarea neapărat fac partizanat politic. Domnul Lupu nu a înțeles până acum care este rolul societății civile. Or, societatea civilă sunt cei care trebuie să arate cu degetul atunci când guvernarea o ia prin miriște, dacă pot să spun așa. În afară de asta, mă rog, noi la nesfârșit vorbim despre abuzurile pe care le comite guvernarea în raport cu membrii și cu susținătorii noștri și avem cazuri de hărțuire foarte gravă, despre care am raportat peste tot – ambasadelor, instituțiilor europene. Din păcate, chiar și după ce am raportat, chiar și după ce aceste instituții au abordat conducerea de vârf a țării, aceste intimidări au continuat și chiar au fost mai dure.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, la Chișinău se află o misiune a Fondului Monetar Internațional, o misiune FMI de evaluare. E tocmai în ajun de a se decide dacă Republicii Moldova îi va fi oferită următoarea tranșă din partea FMI. Dvs. ce credeți? Și aici guvernarea își asumase mai multe angajamente, inclusiv să facă curățenie în sectorul bancar și încă multe, multe alte angajamente. Cum își face tema de acasă puterea?
Domnul Lupu nu a înțeles până acum care este rolul societății civile
Maia Sandu: „O să vedem care o să fie evaluarea Fondului Monetar Internațional. Da, pe anumite dimensiuni guvernarea spune că a început reforma în sistemul bancar; vrem să vedem și aprecierile Fondului Monetar. Am zis mai devreme că guvernarea se laudă că au crescut veniturile la buget; vrem să vedem și cum sunt cheltuite aceste venituri. Spuneam mai devreme că degeaba crești veniturile la buget, dacă îi permiți ministrului Justiției să-și cumpere un automobil de lux din acești bani. Or, noi vrem ca acești bani suplimentari să meargă pentru nevoile cetățenilor, și nevoile sunt extrem de mari. Venim de la întâlniri cu oamenii și sărăcia este de nedescris pentru anumite categorii de oameni. În raport cu programul Fondului Monetar Internațional, vreau să remarc o deosebire mare în programul pentru Republica Moldova și cel pentru Ucraina.”
Europa Liberă: Care ar fi deosebirea?
Maia Sandu: „În programul FMI pentru Ucraina este o componentă foarte serioasă, care ține de combaterea corupției. Și eu mi-aș dori foarte mult ca într-o eventuală formulă nouă a programului cu FMI să se introducă și pentru Republica Moldova condiția de combatere a corupției, pentru că pentru noi corupția este și mai sufocantă decât pentru Ucraina. Noi suntem o țară mică și o fraudă de tipul celei care s-a întâmplat în sistemul bancar în mărime de 12% din Produsul Intern Brut înseamnă pentru economia noastră o lovitură puternică și nu doar pentru economie, dar și pentru eventualele cheltuieli sociale, care se micșorează din cauza faptului că trebuie să se acopere o gaură făcută prin acest jaf. Deci, mi-aș dori foarte mult ca și în programul FMI pentru Republica Moldova să existe condiții de combatere a corupției.”
Europa Liberă: De felul cum cooperează guvernarea de la Chișinău cu Fondul Monetar Internațional depinde nu doar asistența pe care o dă FMI Republicii Moldova, dar și toți ceilalți parteneri de la care țara așteaptă sprijin, ajutor, asistență?
Mi-aș dori foarte mult ca în programul cu FMI să se introducă și pentru R.Moldova condiția de combatere a corupției
Maia Sandu: „Este adevărat. Decizia Fondului Monetar Internațional este foarte importantă. În același timp, în premieră, pentru asistența venită de la Uniunea Europeană au apărut condiții politice. Și aceste condiții politice au apărut din cauza comportamentului antidemocratic al acestei guvernări. Deci, nu este suficient acum doar Fondul Monetar Internațional să spună că indicatorii macroeconomici sunt potriviți sau sunt suficient de buni, acum este important ca și Uniunea Europeană să spună dacă această guvernare este una autoritară sau dacă această guvernare, totuși, permite democrației să mai respire.”
Europa Liberă: Opinia publică așteaptă și raportul Kroll-2. La început de noiembrie ar putea să cunoască lumea și despre ceea ce așteaptă cu sufletul la gură să afle despre cine sunt beneficiarii de pe urma dispariției celor trei bănci comerciale din Republica Moldova. Dvs. ce așteptări aveți de la acest raport Kroll-2?
Maia Sandu: „Noi am zic că cei care ne tot vorbesc că vor să curețe clasa politică, dacă vă amintiți, și Partidul Democrat la un moment a spus atunci când a venit cu ideea să schimbe sistemul electoral, a zis că e nevoie de curățarea clasei politice. Noi spunem că raportul Kroll ar fi prima etapă de curățare a clasei politice și toți cei care se regăsesc în acest raport ar trebui să nu mai aibă șansa vreodată să candideze pentru o funcție sau alta în acest stat. Am auzit din surse din afara țării că ar exista două rapoarte Kroll – o variantă care este pentru publicul larg și care poate și va fi făcută publică în curând, iar o altă variantă cu mai multe detalii…”
Europa Liberă: Tehnică, pentru Procuratură?
Raportul Kroll ar fi prima etapă de curățare a clasei politice
Maia Sandu: „Tehnică, dar pe care noi n-o s-o vedem. Și întrebarea este: Ce informație „tehnică” se va conține în acest raport original pe care guvernarea nu va vrea ca noi să-l vedem?”
Europa Liberă: Dar Dvs. ce bănuiți că ar putea să fie tăinuit?
Maia Sandu: „Eu bănuiesc că acolo e vorba de mai multă lume inclusă în această listă de oameni care au treabă cu furtul miliardului și evident că există presiune ca această listă să nu apară în toată frumusețea ei. Pe de altă parte, vedem că unii nu sunt foarte rușinoși, vedem cum evoluează cazul lui Shor, care apare în primul raport Kroll și nu avem nevoie de dovezi suplimentare că omul este până peste cap implicat în acest furt. Mai grav, ieri am mers la întâlniri în raionul Ungheni și chiar în orașul Ungheni am văzut o coadă de oameni în vârstă, înghețați, stând la o ușă, iar deasupra ușii era scris: „Magazin social Shor”. Magazinul era închis, oamenii făceau coadă, înghețând ca pe timpul sovietic și așteptând ca la un moment să se deschidă ușa și să li se vândă niște produse la un preț mai mic. Acest om care a furat miliarde de lei acum își permite să umilească niște bătrâni – tot din banii lor să le dea puțin înapoi, să-i mai țină în stradă, în frig, și asta se face cu acceptul guvernării. Deci, guvernarea în loc să se asigure că acest om stă închis pentru mulți ani înainte, să-i ceară toți banii înapoi, să-i sechestreze toată averea și să recupereze măcar o parte din ce el a furat, iată, îl lasă să facă această campanie. Probabil, Partidul Democrat și-l dorește foarte mult pe Shor ca partener în următorul Parlament.”
Europa Liberă: O parte din bunurile care aparțin celor trei bănci care au fost buclucașe, care au falimentat se zice că se întorc în haznaua statului și asta ar însemna un început de recuperare a pagubelor din acest miliard dispărut. Dvs. cum vedeți această recuperare?
Maia Sandu: „Nu este recuperare, aceasta este doar vânzarea clădirilor, care au rămas acum fără treabă. Aceste proprietăți nu au fost furate încă, ele doar sunt vândute de stat. Noi vorbim despre tot ce a fost furat. Asta se numește recuperare. Și aici n-am văzut să fie recuperat niciun ban, cel puțin n-am văzut pe tabloul primului ministru, care a fost promis. E foarte tragic, pentru că e clar că acolo lucrurile sunt tergiversate. Și cu cât mai mult se tergiversează, cu atât mai greu va fi să se recupereze acești bani.”
Probabil, Partidul Democrat și-l dorește foarte mult pe Shor ca partener în următorul Parlament
Europa Liberă: Și dacă rolul statului e mai mic, atunci compania Kroll o să vrea să aibă o imagine clară, după ce finalizează investigațiile?
Maia Sandu: „Problema este că compania Kroll are contract direct cu Banca Națională, nu cu noi, toți cetățenii Republicii Moldova. Și compania Kroll nu are cum…”
Europa Liberă: Chiar dacă banii sunt plătiți în baza contribuțiilor cetățenilor?
Maia Sandu: „Exact, banii sunt ai noștri, dar așa sunt condițiile - nu poate această companie să semneze contract cu câteva milioane de cetățeni și nu e la discreția acestei companii să dezvăluie ceea ce găsesc ei sau ceea ce investighează. Va depinde de instituțiile statului, ce vor să ne arată și ce nu.”
Europa Liberă: A ieșit Moldova din crizele politice, care au îngreunat apropierea țării de Uniunea Europeană?
Maia Sandu: „Nu, dimpotrivă. Cred că acum suntem în cea mai îndepărtată fază sau suntem la cea mai mare distanță de Uniunea Europeană și despre asta putem să judecăm și pornind de la mesajele care vin de la Bruxelles, de la ultimele decizii de a nu oferi tranșe pentru reformele din justiție. Deci, eu cred că noi suntem foarte departe în aceste zile și e păcat, pentru că, în contextul Parteneriatului Estic, summitului pe Parteneriatul Estic când se trasează niște linii de dezvoltare a acestei relații cu Uniunea Europeană pentru o perioadă mai îndelungată, noi, din păcate, mergem foarte modești acolo, la această discuție, pentru că nu am avansat deloc, pentru că avem o reputație foarte proastă și zic aici de guvernare în general, dar se privește pe fundalul țării. Sperăm să mergem împreună cu celelalte țări, sperăm că celelalte țări sunt apreciate mai bine și, din câte înțeleg eu, Georgia este acum văzută mai bine de către europeni. Dacă anterior Republica Moldova era văzută ca…”
Europa Liberă: Elevul străduitor…
Maia Sandu: „…elevul străduitor al Parteneriatul Estic, acum este Georgia și cumva sperăm să mergem mai departe datorită țărilor din regiune, în pofida faptului că aici, pe loc, guvernarea este mai degrabă corigentă.”
Europa Liberă: Dacă va fi afectată cooperarea Republicii Moldova cu Occidentul, va avea de câștigat relația Chișinăului cu Moscova, cu Kremlinul?
Maia Sandu: „Bineînțeles că Moscova întotdeauna încearcă să folosească aceste situații și atunci când, pe de o parte, o guvernare care își zice pro-europeană este atât de proastă, sentimentele pro-ruse sau admirația unei anumite părți a societății pentru modul în care este guvernată Rusia poate crește, dar depinde de noi. Deci, dacă noi am avea o guvernare responsabilă, dacă noi ne-am propune foarte clar, și nu doar în vorbe, dar și în fapte, să mergem înspre Europa, așa cum au făcut-o Țările Baltice. Țările Baltice sunt și ele țări mici, sunt și ele în vecinătatea Rusiei; Rusia întotdeauna și-a dorit să le păstreze în zona sa de influență, dar ele au reușit, pentru că, indiferent de partidele care au venit la putere, în primul rând, toată lumea și-a propus să meargă pe calea integrării europene și euroatlantice, în general. Și doi – au avut parte de guvernări mai responsabile, care nu au încercat să folosească aceste situații geopolitice doar pentru a se menține la putere. Or, la noi asta se întâmplă – se face jocul geopolitic doar pentru a se menține la putere, discreditând cu totul agenda de integrare europeană și, în același timp, supărând partenerii noștri europeni, discreditând țara în ochii partenerilor noștri.”
Europa Liberă: Și în încheierea acestei discuții, doamnă Maia Sandu, pentru că s-ar putea până la finele anului să se întrunească actorii în formatul de negocieri „5+2”, să vă întreb: Dacă o eventuală recunoaștere a diplomelor eliberate în stânga Nistrului ar putea să apropie și mai mult cele două maluri ale Nistrului sau cum vedeți Dvs. rezolvarea acestui aspect din relația Chișinău-Tiraspol?
Maia Sandu: „Noi am spus-o de pe timpul când eram la minister – există o soluție aici foarte practică. Pentru noi contează ce se întâmplă în aceste universități. În situația în care cei din Transnistria nu vor să accepte o evaluare din Republica Moldova a universităților de acolo, este o altă soluție. Și soluția este simplă – orice agenție de asigurare a calității în învățământul superior care este recunoscută la nivel european, din câte știu eu, există și o agenție în Rusia, care este recunoscută la nivel european, deci, orice evaluare făcută de către o agenție recunoscută la nivel european, poate fi recunoscută și de Republica Moldova și atunci poate fi emis un document din partea Ministerului Educației din Republica Moldova. Fără o evaluare făcută sau de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, sau de o agenție de evaluare internațională recunoscută la nivel internațional, așa cum sunt cele din Estonia sau din Lituania, din România, care, apropo, au făcut evaluări aici, în Republica Moldova, fără o evaluare de tipul acesta, nu poate fi vorba de recunoaștere. Asta este părerea mea și rămâne așa cum a fost când am fost la minister. Mi se pare o soluție bună pentru toți, pentru că și cei din stânga Nistrului ar trebui să fie cointeresați ca universitățile lor să îndeplinească niște condiții minime de calitate.”
Europa Liberă: Mulțumim pentru discuție. La întrebările Europei Libere, în studioul Europei Libere de la Chișinău, a răspuns lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, fosta șefă a Educației, Maia Sandu. Vă mai așteptăm și cu alte ocazii la noi în studio.
Maia Sandu: „Și eu vă mulțumesc.”
