Summitul Parteneriatului Estic, care va fi găzduit în noiembrie de capitala Belgiei, va fi circumscris Parteneriatului Estic Plus, noua politică pentru vecinii estici, spune într-un interviu pentru Europa Liberă, europarlamentara de centru-dreapta din Lituania, Laima Andrikienė, co-autoarea unui raport care creionează poziția Parlamentului European cu privire la obiectivele summitului. UE va acorda stimulente, și nu doar financiare, Ucrainei, Moldovei și Georgiei, pentru ca cele trei țări să avanseze mai rapid către comunitatea europeană. Printre altele, celor trei state li se va oferi posibilitatea să intre în Zona Schengen și în Uniunea Vamală, iar cetățenii acestora ar putea să nu mai plătească în viitor taxe de roaming în UE.
Europa Liberă: Doamna Andrikienė, care sunt așteptările Parlamentului European de la summitul Parteneriatului Estic din noiembrie de la Bruxelles?
Laima Andrikienė: „Dorim ca summitul de la Bruxelles să fie un succes, pentru că precedentul summit de acum doi ani din Letonia a fost unul foarte reușit. Mă refer nu doar la acordurile și deciziile care s-au luat în Riga, dar și la ce s-a făcut după acest summit. Aș vrea să precizez că Partenetiatul Estic este o politică pe termen lung. Avem acorduri de asociere cu trei țări, avem acorduri comerciale extinse cu aceste țări, am liberalizat vizele UE pentru cetățenii acestor țări. Avem realizări, dar nu este de ajuns. Summitul trebuie să privească în viitor, mai departe. Apoi, ar trebui să se imprime un nou dinamism întregului proces. Nu în ultimul rand, să stabilească o viziune clară asupra Parteneriatului Estic. Nu trebuie să mai vorbim doar de doi ani, ci de o perioadă lungă în care să fim partenerii acestor țări, să le oferim stimulente și să mergem mai departe impreună.”
Europa Liberă: Recent UE a impus două noi concepte pe care se bazează de acum încolo relația cu partenerii estici: unul este condiționalitatea și al doilea este diferențierea.
Laima Andrikienė: „Aș începe cu diferențiere, pentru că este esențială. Avem 6 state cu care nu putem aplica conceptul de „mărime unversală”. Ce merge pentru unul nu merge pentru celelalte. Statele sunt diferite, primesc diferite stimulente, care funcționează în mod diferit, sunt în situații diferite. Este foarte clar că avem mai degrabă o fragmentare: avem trei țări care sunt cu mult înaintea altora și altele trei care au rămas în urmă. Ca atare, nu putem pedepsi Ucraina, Georgia și Moldova pentru că au reușit mai mult decât Belarus sau alte țări. Diferențierea este esențială și cred că acest principiu care este foarte bine cunoscut în UE „mai mult pentru mai mult” dă roade. Ar trebui să ne concentrăm efortul și resursele pe acele țări cu care avem acorduri de asociere și liber schimb, și liberalizarea vizelor. Să mergem cu acestea înainte.”
Europa Liberă: Ce ne puteți spune despre condiționalitate, mai ales că este legată de fondurile europene…
Ar trebui să vorbim despre drepturile omului și reforma administrativă, statul de drept și reforma în justiție și așa mai departe ...
Laima Andrikienė: „Desigur. Ar trebui să ne amintim de principalele obiective ale Parteneriatului Estic. Ar trebui să vorbim despre drepturile omului și reforma administrativă, statul de drept și reforma în justiție și așa mai departe. Statele din Parteneriatul Estic trebuie doar să aplice aceste reforme. Atât raportul meu, cât si amendamentele pe care sunt convinsă alți colegi le vor depune vor puncta în mod foarte apăsat acestă idee a condiționalității.”
Europa Liberă: Raportul Dvs incurajează alegerile care respectă standardele internaționale și recomandările OSCE și Comisiei Veneția. Aici nu avem cum să nu amintim de Moldova și recentele reforme electorale. Cum apreciați faptul că aceste schimbări au fost operate în ciuda recomandărilor contrare ale Comisiei Veneția și Parlamentului European.”
Laima Andrikienė: „Parlamentul European și-a exprimat deja îngrijorarea cu privire la recentele schimbări ale Codului electoral. Sunt membră a grupului EPP și am fost alături de grup când a luat poziție imediat după adoptarea acestor schimbări și și-a exprimat îngrijorare cu privire la aceastea. Privesc cu mare atenție ce se întâmplă în Moldova, mai ales că aceasta a fost prima țară care a recunoscut independența Lituaniei în anii 90. Imaginați-va ce act de curaj din partea unei Moldove care încă era membră a Uniunii Sovietice! Iată de ce, îmi pare nespus de rău când văd că lucrurile din Moldova merg într-o direcție greșită. Eu cred că moldovenii merită să fie europeni, că au o viziune foarte clară cu privire la viitorul lor, și i-aș încuraja din toată inima să rămână pe acest drum european și să nu schimbe direcția, pentru că au înregistrat progrese foarte mari.”
Europa Liberă: Este foarte dificil, având în vedere provocările, mai ales externe, cărora Moldova trebuie să le facă față. Ați votat împreună cu colegii Dvs. din parlament, în luna iulie, acordare ajutorului macro-financiar de 100 de milioane de euro. Însă acesta a fost condiționat de conservarea fostului model electoral, într-un fel. Colegi de-ai dumneavoastră au spus Europei Libere că în octombrie Moldova nu va primi bani nici de la FMI nici de la UE, ca expresie a acestui principiu al condiționalității. Ar fi posibil ca Moldova să fie prima țară în care încalcarea aplicarii acestui principiu să presupună și sancțiuni financiare?
Laima Andrikienė: „Nu pot răspune întrebării Dvs, ca să fiu sinceră. Asistența macrofinanciară este unul dintre instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru Parteneriatul Estic. Moldovenii trebuie să înţeleagă gravitatea situației în care se află țara. Acesta este sfatul meu. Ma adresez conducerii Republicii Moldova, membrilor parlamentului, guvernului. Este extrem de grav ce se întâmplă. Ca prieten al Moldovei aș sfătui conducerea Moldovei să nu se joace, pentru că jocul este prea serios.”
Parteneriatul Estic Plus va oferi statelor avansate, precum Moldova, stimulente foarte mari să meargă mai departe. Vorbim despre Planul european de investiții, un fel de Marshall plan în care vor fi implicate Banca Europeană pentru Investitii și statele membre...
Europa Liberă: Cereți unitate statelor membre în aplicarea sancțiunilor țintite împotriva Rusiei și vă referiti la conflictele înghețate din Osetia de Nord și Abhazia, Crimeea și Transnistria.
Laima Andrikienė: „Vorbim în raport despre amenințările la adresa Parteneriatului Estic și țările terțe care influențează acest spațiu. Rusia este unul dintre jucători și foarte des cel care face probleme. Noi adresăm problema integrității teritoriale a țărilor. Dar trebuie să precizez că acest raport nu este despre Rusia. Nu. Este despre statele din Parteneriatul Estic și viitorul lor. Ca atare, cred că este mai important să vorbim despre Parteneriatul Estic Plus, care va oferi statelor avansate, precum Moldova, stimulente foarte mari să meargă mai departe. Vorbim despre Planul european de investiții, un fel de Marshall plan pentru Parteneriatul Estic, plan în care vor fi implicate Banca Europeană pentru Investitii și statele membre. Vrem să oferim mai multe resurse financiare partenerilor nostri din est. Va exista, de exemplu, posibilitatea de integrare în Zona Schengen, dar pe termen scurt, nu în doi sau cinci ani, dar va exista acesta perspectivă, poate în 10 ani. Moldova, Ucraina sau Georgia vor avea posibilitatea să devină membri ai Uniunii Vamale, în 10-15 ani. Taxele de roaming s-ar putea elimina. Dar și aici vorbim de procese de durata, de cel putin 15 ani. ”
