Europa Liberă: Domnule ambasador, Vladimir Putin şi-a ameninţat adversarii că are noi arme nucleare. În opinia Dvs, istoria ne ajută să înțelegem ce poate urma?
John Herbst: „Cred că viitorul e greu de prezis, dar istoria ne oferă modele de situații care ne pot ajuta să înțelegem viitorul. Ceea ce Putin a declarat joi nu a fost nici ieșit din comun, dar nici normal. Este bizar pentru un lider de stat să se laude public cu armamentul său. Pentru mine asta dă dovadă de sentimentul unei anumite insecurităţi personale. Desigur, asta nu e nimic ieșit din comun, deoarece a mai făcut-o, a vorbit despre puterea nucleară a Rusiei cu mai multe ocazii.
Cred că el înțelege că Statele Unite, pe care el le vede ca marele său adversar, deține echipamente militare convenționale mult mai puternice. De asta Putin vrea să scoată în evidență domeniul în care Rusia este pe picior mai mult sau mai puțin egal cu SUA, adică armele nucleare. Dar cine știe dacă această super-rachetă este adevărată. Presupun că militarii americani și serviciile de inteligență au o idee destul de clară despre posibilitățile nucleare rusești. Ei nu au nevoie să spună despre asta public, deoarece vor lua măsurile necesare.”
Europa Liberă: Credeți că un asemenea mesaj cere un răspuns?
John Herbst: „Nu. E copilăros să vorbești despre armele nucleare așa cum o face Putin. Evident, am fost întrebat despre asta, Casa Albă a fost întrebată despre asta. Statele Unite pur și simplu au dat de înțeles că au ascultat aceste declarații. Fără dubii, e absurd că Putin vorbește despre arme nucleare care explodează deasupra Statelor Unite.
Este, de fapt, o formă de agresiune, dar pe care noi o putem gestiona. Noi avem o putere militară impresionantă, ne cunoaștem interesele. Administrația Trump recent a produs un document ce ține de securitate națională, în care se arată clar că tendințele revizioniste ale Rusiei sunt un pericol major pentru Statele Unite și noi luăm măsurile necesare.”
Europa Liberă: Sunteţi aici la o conferinţă de securitate… Ați putea explica interesul american pentru această regiune, pentru țări ca Moldova, Georgia și Ucraina, la această etapă?
John Herbst: „E foarte simplu. Anume în Europa au avut loc două dintre cele mai sângeroase războaie, e vorba de primul și al doilea război mondial. În cazul Primului Război Mondial, conflictul a început anume în regiunile instabile din Europa, cu probleme și tensiuni etnice. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Statele Unite au înțeles că interesele lor țin de securitatea Europei și drept urmare a fost creat NATO. Din 1945, nu au fost conflicte majore în Europa. În perioada Războiului Rece, o perioadă de mare tensiune, nu a fost niciun conflict în această regiune. Odată cu dezintegrarea URSS, au apărut regiuni situate între sfera de influență a Rusiei și a statelor-membre NATO sau UE. Imediat, am observat un Kremlin agresiv, care insistă pe dreptul său de a determina viitorul țărilor din această regiune. Pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial am avut război în Europa. Kremlinul a lansat un război în Georgia în 2008, a lansat un conflict împotriva ucrainenilor care durează deja de 4 ani. Brusc, regiunea a devenit instabilă.
Statele Unite consideră că Moldova, Georgia, Ucraina, inclusiv și Azerbaidjan, Armenia, Belarus, au dreptul să-şi determine viitorul...
Statele Unite consideră că Moldova, Georgia, Ucraina, inclusiv și Azerbaidjan, Armenia, Belarus, au dreptul să-şi determine viitorul. Faptul că Rusia insistă că are interese de securitate în regiune, care sunt mai importante decât suveranitatea acestor țări, este o gravă încălcare a dreptului internațional și a moralității, inclusiv și un pericol pentru securitatea națională a Statelor Unite. Astfel, dorim să consolidăm țările din această regiune și să stabilim principiul că nicio putere, indiferent de cât de majoră este, nu are dreptul să dicteze politica internă, sfera economică și alianțele străine ale acestor țări mici.”
Europa Liberă: Credeți că în R. Moldova Occidentul are de a face acum cu o guvernare stabil pro-europeană?
John Herbst: „Cu siguranță, merită să recunoaștem că guvernarea a re-introdus stabilitatea, mai ales după marele scandal bancar. Şi este adevărat că Moldova are o clasă politică care sprijină vectorul pro-european deja de zece ani. Aveți un guvern relativ nou și, cum am mai spus, el merită recunoaștere pentru stabilitatea pe care o urmărim, dar în același timp e adevărat că sunt mult prea multe zvonuri despre presiune asupra unor persoane, despre oficialități care schimbă partidele sub riscul de a suporta consecințe dacă refuză să o facă, despre afaceri care încep să se dezvolte, după asta apar presiuni… E clar că există multe probleme în Moldova care trebuie rezolvate. Ar fi bine ca principiile occidentale despre care vorbește guvernarea să fie cele care ghidează acțiunile lor zilnice la ei în țară.”
Europa Liberă: Aveți anumite îngrijorări care țin de alegerile din toamna acestui an?
John Herbst: „Cred că am văzut alegeri oneste în Moldova în ultimii ani. Cred că e destul de probabil să vedem alegeri corecte la toamnă. Desigur, auzim despre situații în care se folosesc resurse administrative ca să fie mutaţi oamenii dintr-un partid în altul pentru a se obține avantaje în alegeri. Sperăm că vor fi mai puține situații de acest gen și că aceste practici se vor rări. Dar sunt sigur că Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană vor reuși să determine guvernarea de la Chişinău să îmbunătățească situația.”
Europa Liberă: Perspectiva Dvs. asupra crizei ucrainene care ar fi?
Pot trece ani buni până când Vladimir Putin va înțelege că nu va putea învinge. Sunt convins că Ucraina va ieși victorioasă din acest război...
John Herbst: „Există două crize în Ucraina. Una dintre ele este conflictul început de Rusia și care este în derulare. Dar mai există și criza reformelor, care nu au loc pe atât de rapid, pe cât și-ar dori-o ucrainenii și aliații lor.
În ceea ce ține de războiul agresiunii ruse, cred că în pofida faptului că aduce mari prejudicii Ucrainei, până la urmă, poziția lui Putin e mai slabă decât cea a lui Poroșenko. Este un război condus de Rusia, în care se luptă cu armamente, militari și bani rusești. Fără aceste elemente nu ar exista un conflict în estul Ucrainei. În același timp, Putin nu are sprijinul populației, el nu spune cetățenilor despre circumstanțele pe care le-am menționat anterior. Cetățenii Rusiei nu vor să lupte împotriva cetățenilor Ucrainei. De asta Putin ascunde informații despre ceea ce se întâmplă, el ascunde pierderile umane de partea Rusiei. Ucrainenii, deși nu susțin războiul, înțeleg că e un conflict forțat asupra lor de către Rusia. De asta sprijină decizia lui Poroșenko de a riposta. Până la urmă, asta, pe lângă izolarea internațională și sancțiunile impuse de alte state, vor determina Kremlinul să-și oprească ofensiva. Sper că asta se va întâmpla anul viitor, dar pot trece ani buni până când Vladimir Putin va înțelege că nu va putea învinge. Sunt convins că Ucraina va ieși victorioasă din acest război.
Cât despre corupție, Ucraina cred că va trece și peste această criză. Totuși, înalții demnitari locali nu sunt pe atât de energici și pe atât de interesați de reforme, pe cât ar trebui să fie. Ei ar trebui încurajați mai mult de societatea civilă din Ucraina, de aliații lor din Washington, din Bruxelles și din Berlin.”
