Parlamentul European a amânat cu o lună discuțiile privind acordarea unui ajutor de 100 de milioane de euro pentru R. Moldova. Parlamentul va aștepta expertiza Comisiei de la Veneția privind propunerea de schimbare a sistemului electoral, dar și reacția guvernului și Legislativului de la Chișinău la sugestiile Comisiei. Câteva opinii ale politicianului român Eugen Tomac despre finanțarea europeană.
Europa Liberă: Vreau să vă întreb ce credeţi dumneavoastră despre această amânare cu o lună a discutării ajutorului din partea UE pentru Republica Moldova, asistență de 100 de milioane de euro pentru Moldova? Cei de la Bruxelles încearcă să afirme că e răul cel mai mic. Dumneavoastră ce spuneţi?
Eugen Tomac: „Este o decizie înţeleaptă, pe care a luat-o Bruxellesul. Şi cred că întotdeauna, atunci când există şansa de a pune o minimă presiune pe guvernele care primesc sprijin din partea Uniunii Europene, să se ţină cont de anumite criterii. Nu este primul suport pe care îl oferă Uniunea Europeană Republicii Moldova. Nu am văzut un asemenea suport, de exemplu, să vină din partea Federaţiei Ruse. Iar atunci când Uniunea Europeană discută despre criterii, aici ne referim strict la valori comune. Ori, faptul că Bruxellesul a cerut guvernului Republicii Moldova să ţină cont de anumite aspecte ce ţin de reforme interne, profund necesare, care să credibilizeze Republica Moldova în ochii partenerilor europeni, cred că semnalul dat este unul cât se poate de serios şi trebuie să pună pe gânduri decidenţii de la Chişinău. Din punctul meu de vedere, este o decizie înţeleaptă pentru că, în caz contrar, tot timpul se va merge pe principiul „Europenii o spun pe a lor; noi o facem pe a noastră. Şi mergem înainte să vină banii”. Ori, nu este cazul să se menţină această logică, pentru că ea este profund greşită şi încurcă lucrurile pe termen lung. Cu atât mai mult, cu cât echilibrul politic din Republica Moldova este extrem de fragil şi oricând poate lua o altă turnură nefericită.”
Europa Liberă: Dar aceste presiuni sau condiţionalităţi, care vin din partea Uniunii Europene, ar putea să avantajeze politicienii cu viziuni pro-ruse. Pentru că vocile lor spun că mai bine e să renunţe Moldova la această asistenţă din partea Uniunii Europene.
Eugen Tomac: „Renunţi atunci când ai ce pune în loc. Deocamdată Republica Moldova nu este în situaţia de a pune condiţii, atunci când i se oferă un sprijin. Iar acest argument că „dacă nu ne susţineţi pe noi, există riscul ca Republica Moldova să intre complet sub influenţa directă a Moscovei” nu înseamnă că trebuie să se închidă ochii faţă de tot ceea ce ţine de reformele necesare pe care actualul guvern şi le-a asumat că le va implementa în Republica Moldova. Doi, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova un suport consistent nu numai financiar, ci prin măsuri extrem de clare. Să nu uităm că acum câţiva ani de zile exista un regim de vize pentru Republica Moldova. Să nu uităm că acum câţiva ani de zile nici nu se putea discuta despre accesul pe piaţa europeană pentru mărfurile din Republica Moldova. Deci, s-au făcut câţiva paşi concreţi. Iar, din acest punct de vedere, cred că acest şantaj nu face decât rău Republicii Moldova şi nicidecum Bruxellesului. Pentru că Uniunea Europeană are interesele sale, are priorităţile sale, iar în clipa de faţă doar a dat dovadă de bunăvoinţă şi înţelegere în ceea ce priveşte relaţia cu Republica Moldova. Faptul că există politicieni dispuşi oricând să sacrifice Republica Moldova şi să o pună pe tavă Kremlinului nu este un secret pentru nimeni. Dar aici ţine şi de ce îşi doresc cetăţenii Republicii Moldova, pentru că ei se prezintă la vot.”
Europa Liberă: Guvernarea de la Chişinău, care îşi spune că este una pro-occidentală, încearcă să acrediteze ideea că promovează reformele, că respectă ceea ce s-a angajat în cooperarea cu partenerii europeni. De ce nu există totală încredere în această guvernare din partea europenilor?
Eugen Tomac: „La această întrebare trebuie să răspundă, în primul rând, guvernul Republicii Moldova. Să nu uităm că PIB-ul Republicii Moldova este de aproape şapte miliarde de dolari, iar în urmă cu ceva timp din băncile din Republica Moldova a dispărut o sumă uriaşă, echivalentă unui miliard de dolari. Deci, toate aceste crize politice şi nu numai, care macină Republica Moldova au sădit o neîncredere profundă şi ea nu poate fi reparată decât prin măsuri concrete şi prin rezultate clare. Ori, când încercăm să ascundem anumite realităţi, invocând doar reuşite false sau parţiale, nu înseamnă că acest lucru poate fi uşor de acceptat de către cei de la Bruxelles. Se operează în termeni extrem de precişi şi clari, în această chestiune şi în alte aspecte ce ţin de mecanismele interne cu privire la combaterea corupţiei şi nu numai, sunt destul de clare şi aici se aşteaptă rezultate şi măsuri concrete. Deci, condiţiile pe care le-a pus Bruxellesul sunt pe deplin justificate: „Pentru că eu îţi dau bani pentru a te dezvolta, nu bani care după o anumită perioadă de timp dispar’.”
Europa Liberă: La toate se mai adaugă şi această schimbare a legislaţiei electorale în Republica Moldova. Acum Chişinăul este în aşteptarea expertizei Comisiei de la Veneţia privind propunerea de schimbare a sistemului electoral. Chiar dă atât de mari bătăi de cap acest lucru, domnule Tomac?
Eugen Tomac: „În mod obligatoriu, schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova reprezintă o îngrijorare justificată, pentru că ştim foarte bine că un vot dat la pachet de partidele care au îmbrăţişat acest sistem ridică foarte multe suspiciuni. Pentru că nu poţi să spui la Bruxelles că eşti împotriva lui Dodon, iar în Parlament să votezi cot la cot cu el.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, în presă acum se vorbeşte foarte mult despre numărul de locuri de studii acordate de statul român pentru studenţii din Republica Moldova. S-a vorbit, mai întâi, că ar putea să fie redus în jumătate, după care Ministerul Educaţiei de la Chişinău a venit cu o precizare şi a spus că se păstrează numărul de burse. Dumneavoastră ce informaţie aveţi?
Eugen Tomac: „Cel mai corect lucru pe care îl poate face Ministerul Educaţiei de la Chişinău este să prezinte protocolul bilateral prelungit în 2016, prin care statul român se angajează să ofere peste 5.500 de burse. Acesta este documentul care în ochii mei reprezintă realitatea. Doi, faptul că săptămâna trecută, la solicitarea mea, Ministerul Educaţiei, la audierile pe care le-am convocat în Parlamentul României, a venit şi a prezentat o cifră de şcolarizare pe care o propune de 2.250 de burse, în opinia mea, reprezintă o înjumătăţire a ofertei educaţionale, practic de la 5.000 de burse avem astăzi în lucru o ofertă de 2.250 de burse. Ori, acest lucru nu face decât să creeze şi mai multe confuzii, în condiţiile în care noi am solicitat Parlamentului ca Ministerul Educaţiei să simplifice procedura de admitere şi să lase universităţile, în baza autonomiei universitare, să stabilească ele exact numărul de burse pe care îl pot acorda în cuantumul acela de 5.000. Ori, ministerul vine astăzi şi spune: „Nu, pentru Republica Moldova se vor oferi doar 1.000 de burse pentru licenţă şi 800 de burse pentru învăţământ preuniversitar”. În rest, celelalte locuri sunt fără burse, sunt doar locuri oferite de statul român gratuit. O cifră mult prea mică faţă de solicitări, pentru că admiterea se va face pe bază de dosar transmis prin poştă electronică, nelegalizat, doar după copii xerox. Deci, o procedură mult mai flexibilă şi care în mod clar va încuraja cât mai mulţi tineri din Republica Moldova să aplice la studii în România. Ori, exact în acest moment trebuia să menţinem cifra de 5.000, pentru că aşa arată hotărârea de guvern nr. 414 din 2011, prin care cifra de şcolarizare pentru tinerii din Republica Moldova este în jur de 5.000 de locuri, pe care le ofeream. Oferta de anul acesta este una care mă nemulţumeşte profund.”
Europa Liberă: Şi mai pot fi redresate lucrurile? Se poate reveni la ceea ce a fost?
Eugen Tomac: „În mod clar trebuie să se revină. Eu înţeleg ce spune Ministerul Educaţiei, că în anii anteriori, mă refer la 2010, inclusiv 2016, cifra, într-adevăr, a fost mai mică. Dar cifra corectă este cea pe care o regăsiţi în hotărârea de guvern 414/2011, când statul român a decis să mărească numărul de burse oferite tinerilor din Republica Moldova la 5.000 de locuri.”
Europa Liberă: Dar Ministerul Educaţiei de la Chişinău spune că numărul de locuri convenite în protocol nu s-a redus faţă de anii precedenţi.
Eugen Tomac: „Corect. Este numărul de 5.500, dar oferta pe care o transmite în clipa de faţă Ministerul Educaţiei de la Bucureşti este de 2.250. Deci, mai e mult până la 5.000 şi cred că este o eroare profundă ce se întâmplă în clipa de faţă. De la această realitate plecăm.”
