Dar unii etnici maghiari din regiunea Zakarpattia (Transcarpatia) spun că este doar un truc politic.
La aproximativ 1500 de kilometri vest de linia frontului, într-o regiune muntoasă care se învecinează cu patru țări UE, se află un oraș cu case cu acoperișuri roșii. Acolo trăiesc mii de membri ai minorității maghiare care a ajuns să dețină un rol central în conflictul dintre prim-ministrul ungar Viktor Orbán și Uniunea Europeană pe tema necesității continuării discuțiilor de aderare europeană a Ucrainei.
Berehove, la doar șapte kilometri de granița cu Ungaria, este centrul populației pentru cei aproximativ o sută de mii de etnici maghiari din Ucraina. Pe stradă, tăblițele indicatoare sunt scrise în ambele limbi, steaguri ungurești flutură alături de steaguri ucrainene și UE pe clădirile guvernamentale, iar lângă sediul administrației regionale se află un monument închinat unui erou național maghiar.
Orbán, care a refuzat să ajute Kievul să lupte împotriva invaziei rusești, invocă ceea ce el susține că ar fi restrângerea dreptului de a folosi propria limbă în cazul etnicilor maghiari din regiunea Zakarpattia când pledează împotriva deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina.
La sfârșitul lunii septembrie, el a amenințat că Ungaria nu va sprijini Ucraina în nicio problemă internațională până ce Kievul nu va renunța la legea educației din 2017 care impune școlilor ucrainene să le predea elevilor cu vârsta de peste 10 ani în ucraineană. Orbán pretinde că această măsură ar duce la închiderea școlilor în care se predă în limba maghiară.
Drept urmare, prim-ministrul ungar a amenințat că va bloca discuțiile de aderare la UE cu Ucraina - pe care executivul UE, Comisia Europeană, le-a recomandat pe 8 noiembrie -, când ar urma ca propunerea să fie luată în discuție la summit-ul liderilor UE din 14-15 decembrie.
Deschiderea negocierilor trebuie aprobată în unanimitate, de toate cele 27 de state membre. Vetoul Ungariei ar fi suficient pentru a bloca procesul.
Însă la Berehove și în împrejurimi, mulți etnici maghiari intervievați de reporterii Current Time în octombrie și-au exprimat neîncrederea față de posibilitatea ca maghiarii din Ucraina să trebuiască să aibă nevoie de prim-ministrul maghiar pentru a-și apăra interesele.
„Trăim în Ucraina”, a comentat Laslo Zubanici, șeful Uniunii Democrate Ucrainene Maghiare, una din cele două organizații ale diasporei maghiare din Ucraina. „Din acest motiv, ar trebui să ne comportăm ca cetățeni ai Ucrainei și să ne implicăm în acele procese care există în stat”.
„Să lăsăm ca deciziile să fie luate la nivel (național) la Kiev”, a spus Zubanici referindu-se la obiecțiile Budapestei cu privire la predarea limbilor străine în Ucraina. „Ne trăim propria noastră viață aici deja de aproximativ 1100 de ani.”
Pe pagina oficială, se spune despre Zakarpattia, regiune învecinată cu Ungaria, Polonia, România și Slovacia, că este situată la o „răscruce de drumuri”, cu un dialect și un tezaur de obiceiuri care reflectă trecutul său ca refugiu pentru o populație complexă, cu rădăcini cehe, maghiare, evreiești, rome, slovace și ucrainene.
Aflată vreme de secole sub controlul Ungariei și al Imperiului Austro-Ungar, regiunea a devenit parte a Cehoslovaciei după Primul Război Mondial, înainte ca Ungaria, aliată cu Germania nazistă, să încerce să o recupereze în 1939. În urma înfrângerii Germaniei în Al Doilea Război Mondial, Cehoslovacia a cedat teritoriul Uniunii Sovietice, care l-a făcut parte din Republica Sovietică Socialistă Ucraineană.
La câteva decenii după prăbușirea URSS și după ce Ucraina și-a recăpătat independența, influența persistentă a Ungariei nu este greu de observat. Conform unei anchete realizate în 2021 de grupul de investigații ucrainean al RFE/RL, Scheme, și de un grup de jurnaliști din Europa Centrală, între 2011 și 2020, guvernul ungar a alocat zonei Zakarpattia cel puțin 115 milioane de euro. Această sumă era de aproximativ o dată și jumătate mai mare decât bugetul anual al regiunii Zakarpattia.
Primarul din Berehove, Zoltan Babiak, a declarat pentru Current Time că fondurile au fost destinate educației, asistenței medicale și infrastructurii. El a afirmat că acestea nu afectează modul în care orașul vede politicile lui Orbán față de Ucraina, despre care a spus că sunt „afacerea internă” a Budapestei.
„Rusia nu este o problemă interesantă pentru noi”, a spus el. „Pentru că Rusia este inamicul nostru. Un inamic este un inamic.”
Un bărbat între două vârste, aflat în vizită la monumentul recent inaugurat în centrul orașului Berehove în onoarea localnicilor morți în lupta împotriva Rusiei, și-a exprimat frustrarea față de atitudinea disprețuitoare a lui Orbán față de rezistența Ucrainei la invazia rusă. „Nu îmi place foarte mult acea politică pentru că nu știu încotro bate vântul, încotro se întoarce”, a spus bărbatul, referindu-se la evaluările lui Orbán cu privire la capacitățile militare ale Ucrainei.
Orbán, care a cerut încetarea focului în Ucraina, susținea într-un interviu din 26 iunie pentru ziarul german Bild că asistența economică și militară a SUA și a UE a costat Ucraina suveranitatea sa și că țara „poate lupta doar pentru că țările occidentale o sprijină”.
Atilo, un proprietar de cafenea în vârstă de 26 de ani și etnic maghiar, care și-a dat doar prenumele, preferă să ignore astfel de remarci.
Descriindu-se ca fiind „un vorbitor ucrainean de limba maghiară”, el spune că nu acordă atenție afirmațiilor lui Orbán despre predarea limbii și nici criticilor la adresa Ucrainei care luptă pentru supraviețuire în fața atacurilor Rusiei.
„Dacă va trebui să merg să apăr Ucraina, voi merge, Ucraina este patria mea”, spune Atilo.
Sute de etnici maghiari au luptat sau luptă pe linia frontului în est și sud. Când războiul dintre Kiev și forțele susținute de Rusia a izbucnit în Donbas, în estul Ucrainei, în 2014, primul deces înregistrat în regiunea Zakarpattia a fost al unui etnic maghiar, Roland Popovici, în vârstă de 19 ani, care a fost înmormântat cu onoruri militare, își amintește Babiak, primarul localității Berehove.
De când Rusia și-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022, mulți dintre etnicii maghiari din Zakarpattia au luat distanță față de opiniile lui Orbán în privința războiului, după cum spune Dmitro Tujanski, directorul Institutului pentru Strategie Central Europeană, un think tank neguvernamental cu sediul în capitala Zakarpattiei, Ujhorod.
Pe 17 octombrie, în primele discuții directe dintre un lider al UE și Putin, Orbán a subliniat că „Ungaria nu a vrut niciodată să se confrunte cu Rusia”. El a refuzat să se alăture sancțiunilor UE împotriva Rusiei sau să permită, cum au făcut-o alte țări NATO, tranzitul transporturilor de arme către Ucraina.
Tujanski consideră că liderul ungar, care a menținut contactul cu Putin și Rusia, dar nu a mai vizitat Ucraina de la declanșarea invaziei, a pierdut legătura cu etnicii maghiari ai țării: un studiu din 2023 arată că două treimi dintre respondenții din Zakarpattia au cerut Ungariei să furnizeze Ucrainei arme pentru a lupta împotriva Rusiei.
„De fapt, Viktor Orbán este un politician. Pentru el, comunitatea maghiară diaspora face parte dintr-o politică cinică și pragmatică”, spune Tujanski. „Cu știință sau fără, el a făcut din comunitatea maghiară ostaticul politicii sale”.
Un localnic aparținând etniei ucraineană - căsătorit, ca mulți de aici, cu o femeie de etnie maghiară – spune că presa din Ungaria influențează opiniile multor etnici maghiari despre război și despre guvernul de la Kiev, dar îndeamnă la o evaluare prudentă. „Nu ar trebui să privești pe toată lumea prin prisma premierului lor”, spune Ivan, localnic dintr-un sat vorbitor de limbă maghiară din afara Berehove. „În fine, Orban este un politician, un ideolog. Visează la o Ungarie mare. Dar nu toată lumea îl sprijină atât de mult”.
Așezați pe o bancă în Berehove, doi vârstnici– unul de etnie maghiară, celălalt de etnie ucraineană – dau de înțeles că au găsit propria lor cale să depășească orice diferențe maghiare-ucrainene.
Cei doi se înțeleg unul pe celălalt, spune Ianus, bărbatul de etnie maghiară, și vorbesc unul cu celălalt în acea limbă care se potrivește dispoziției lor.
„Dacă el e cel care plătește cafeaua, atunci vorbim în ucraineană”, ne explică Ianus, în timp ce prietenul său râdea. „Dacă plătesc eu cafeaua, atunci, vorbim în maghiară”.
