„Când va veni Antihrist, va interzice toate religiile”, spune preotul din amvon. „Va spune că drepturile voastre, drepturile omului, sunt încălcate, că sunteți abuzați și înșelați. Și acesta va fi începutul celei mai oribile dictaturi pe care v-o puteți imagina. Iar dacă toate celelalte dictaturi au fost locale, aceasta va fi globală.”
Părintele Zurab Țhovrebadze predică din altar, iar vocea sa răsunătoare umple mica biserică din cartierul Saburtalo, la periferia capitalei Georgiei, Tbilisi. Ceea ce a început ca o predică normală de duminică, în mijlocul postului ortodox de Paște, s-a transformat rapid într-o profeție sumbră despre „un anumit grup de oameni” care încearcă să schimbe ordinea mondială sub pretextul „libertății”.
În acest moment, la finalul slujbei, unii oameni plecaseră deja, rămânând doar cei mai credincioși, vreo de 40 de persoane, bătrâni și tineri, sorbind cu nesaț fiecare cuvânt al preotului.
„Acești oameni le spun tinerilor noștri că creștinismul nu le oferă libertatea de alegere”, spune el. „Ei cred că totul... trebuie să fie revizuit, că ar trebui să existe o nouă ordine care să fie lipsită de valorile morale ale creștinismului. Eu atâta vreau să vă spun: Diavolul nu a inventat niciodată o minciună mai rea”.
Niciunul dintre cei prezenți nu părea surprins de spusele preotului; auziseră multe altele de-a lungul timpului. Părintele Zurab este doar unul dintre sutele de preoți ortodocși din Georgia care țin predici în fiecare săptămână - atât online, cât și în persoană - repetând consecvenți un mesaj de la care nu se abat și care, de multe ori, reflectă linia politică a guvernului: Georgia este în pericol și stă să cadă pradă unor forțe străine care îi răpesc valorile morale, îi corup tineretul - și ar putea foarte bine să o angreneze în războiul din Ucraina.
Pentru georgieni, biserica înseamnă mult mai mult decât simpla prezență în biserică. O mare majoritate a cetățenilor (79%) consideră că Biserica Ortodoxă Georgiană reprezintă fundamentul identitar al națiunii și 83% spun că ea joacă un rol important în viața lor de familie, potrivit unui sondaj din 2021 al Centrelor de Resurse pentru Cercetare din Caucaz. Biserica este un loc în care comunitățile se reunesc pentru a face schimb de vești, pentru a cleveti și pentru a-și vărsa amarul.
Biserica Ortodoxă s-a bucurat, de asemenea, de multe privilegii sub conducerea partidului de guvernământ, Visul Georgian, privilegii refuzate altor organizații religioase. În ciuda faptului că oficialii guvernamentali i-au îndemnat pe oameni să rămână acasă în timpul pandemiei de coronavirus, bisericile au rămas deschise, enoriașii având voie să meargă la slujbe sau să se roage chiar și atunci când, teoretic, nu aveau voie să iasă din casă, iar pentru împărtășanie se folosește în continuare o linguriță comună. De asemenea, preoții au un cuvânt de spus și la numirea apărătorului public al Georgiei, un ombudsman pentru drepturile omului. Precedenta apărătoare publică, Nino Lomjaria, a fost nepopulară în rândul clerului bisericesc după ce a continuat să investigheze acuzațiile de abuz sexual la un orfelinat administrat de biserică.
În această biserică de la periferia orașului Tbilisi, aproximativ două treimi din congregație sunt femei. Cele mai în vârstă vin pregătite cu propriile psaltiri și cu lumânări. Știu ordinea slujbei pe de rost, cu urechile ciulite pentru a auzi notele false din cântările liturgice. Mamele vin cu copiii care adesea se chinuie să stea nemișcați la rând pentru împărtășanie, în timp ce enoriașii mai tineri filmează predicile cu telefoanele lor pentru a le încărca pe rețelele de socializare ale bisericii.
Când predica devine un discurs politic
Postul Mare din acest an, care a început cu șapte săptămâni înainte de Paștele ortodox și este unul dintre cele mai importante evenimente din calendarul creștin ortodox, a coincis cu o perioadă de tulburări politice în Georgia.
Începutul lunii martie a fost marcat de proteste violente împotriva așa-numitei legi a agenților străini, care ar obliga orice organizație care obține mai mult de 20 % din veniturile sale din străinătate să se înregistreze ca agent străin și să se supună monitorizării Ministerului Justiției. Aceasta a fost supranumită „legea rusă” pentru că s-a spus că este copiată după legea „agenților străini” semnată de Putin în 2012 și care a fost folosită de atunci pentru a reprima grupurile societății civile și mass-media.
Odată cu escaladarea protestelor, parlamentul georgian a sfârșit prin a respinge proiectul de lege, chiar dacă guvernul - și biserica - nu au încetat niciodată să pledeze pentru el.
La vremea respectivă, prim-ministrul Irakli Gharibașvili i-a acuzat pe protestatari că „poartă uniformele sataniștilor”, iar președintele partidului Visul Georgian, Irakli Kobahidze, i-a numit pe criticii proiectului de lege „detractori ai bisericii”.
Nici luna care a urmat nu a fost pașnică. Au avut loc proteste în legătură cu cazul juridic al lui Lazare Grigoriadis, un tânăr de 21 de ani care riscă o pedeapsă de 11 ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat că a aruncat cu cocktailuri Molotov în poliție în timpul protestului. Pentru a spori tensiunea, partidul liberal-libertarian Conul de Pin (Ghirci) a organizat un protest împotriva serviciului militar obligatoriu.
În toată Georgia, preoții nu s-au sfiit să vorbească despre aceste evenimente politice. Predicile încep, de obicei, cu o temă religioasă, dar către la final preotul se va concentra pe subiecte sociale sau politice contemporane.
„Cu cât suntem mai uniți, cu atât mai ușor va fi să luptăm cu toate provocările din jurul nostru", spunea părintele Arcil Hacidze la biserica Ancishati din Tbilisi, pe 17 aprilie. „Copiii și tinerii noștri sunt supuși unei presiuni enorme. Se încearcă din răsputeri să-i facă să comită greșeli și se încearcă să semene discordie între ei. În aceste zile, ei separă practic oamenii în clase, iar noi nu trebuie să lăsăm acest lucru să se întâmple. Trebuie să rămânem împreună, să rămânem puternici.”
Pentru oricine a mai ascultat predicile părintelui Arcil, nu este greu de ghicit cine sunt „ei” la care se referă. Într-o predică anterioară, el a comparat organizațiile neguvernamentale - și, prin extensie, pe susținătorii lor financiari din SUA și UE - cu plaga lăcustelor.
„Cu mult timp în urmă am citit într-o revistă militară despre strategia lăcustelor”, spune părintele Arcil. „Lăcustele, atunci când zboară împreună, sunt un lucru teribil: distrug totul, doboară avioane și deraiază trenuri. Se pare că toate acțiunile lor sunt sincronizate: Ele sar împreună, mănâncă recoltele împreună. Așadar, acest principiu militar a fost numit după ele”.
„Înainte de a se trage vreun foc de armă, în țara țintă sunt, de obicei, înființate diverse organizații aparent minore. Unele dintre ele protejează mediul înconjurător; altele militează pentru drepturile femeilor; multe organizații nu fac cu adevărat nimic", a spus preotul, determinând o femeie din congregație să intervină, strigând: „La fel ca aici, nu-i așa?”
„Când o țară este atacată”, a continuat, fără a o băga în seamă, părintele Arcil, „și trebuie să-și mobilizeze urgent forțele, unele dintre aceste organizații spun: Nu mergem la război. Altele spun: Nu mai fabricați gloanțe sau obiectează: Poluați râul. De aceea nu costă nimic guvernul să strivească una sau două dintre aceste organizații ca pe niște lăcuste, pentru că atunci când o mie dintre ele încep să devoreze, țara se luptă să se mobilizeze și să lupte împotriva inamicului său interior”.
Biserica Ortodoxă Georgiană este cunoscută pentru conservatorismul său, în special în cazul a ceea ce ea consideră a fi valorile tradiționale ale familiei. La 17 mai 2013, credincioși ortodocși, inclusiv preoți, au atacat activiștii prezenți la un miting care marca Ziua Internațională de luptă împotriva homofobiei și a transfobiei, lovindu-i pe unii dintre ei cu urzici și mărăcini. Un an mai târziu, biserica a anunțat că la acea data se va fi sărbători, de acum înainte, „Ziua purității familiei”.
După ce Biserica Ortodoxă Georgiană a cerut anularea marșului Tbilisi Pride din 5 iulie 2021, grupuri conservatoare și homofobe au atacat birourile Tbilisi Pride și ale Mișcării Rușinii, organizație apărută în urma protestelor care au zguduit Tbilisi în iunie 2019. Mișcarea Rușinii este condusă de societatea civilă și se află în prima linie a pledoariei pentru democrație și schimbare socială. Unul dintre preoți, părintele Spiridone Țkifurișvili, susține că atacatorii „au fost îndreptățiți să comită violențe... pentru patrie, pentru țară și pentru biserică”. În violențele care au urmat, peste 50 de jurnaliști au fost atacați și răniți.
Luka Supatașvili, preot în una dintre cele mai mari suburbii din Tbilisi, Dighomi, a menționat adesea „puterile străine nevăzute” care încearcă să declanșeze tulburări în țară. Imediat după protestele din martie privind legea privind agenții străini, el a insinuat în predica sa că demonstrațiile au fost regizate din străinătate.
În aceeași predică, el făcea o aluzie și la Rusia și la războiul din Ucraina: „Acum există o luptă pentru a despărți una dintre cele mai mari țări din lume (Rusia) și pentru a-i împărți bogăția. Bineînțeles că rușii sunt demonizați, iar alții sunt declarați sfinți, dar noi avem ochi pentru a vedea și urechi pentru a auzi... ceea ce se face națiunii noastre".
Interpretarea dată războiului din Ucraina este semnificativă pentru modul în care Biserica Ortodoxă își corelează viziunea cu cea a partidului Visul georgian. Partidul la guvernare a susținut în mod repetat că Georgia este „târâtă în război”. Potrivit unui raport al Transparency International din 2023, partidul de guvernământ a vorbit adesea despre ceea ce spune că este dorința SUA ca Georgia să se alăture războiului din Ucraina, partidul afirmând că refuzul UE de a acorda Georgiei statutul de candidat în iunie 2022 a fost o pedeapsă pentru neparticiparea sa.
Predica părintelui Luka a avut ecou și s-a îmbinat cu aceste narațiuni politice. La un moment dat, el le-a spus celor prezenți ca anecdotă că nu a vrut să lupte în războiul Georgiei împotriva separatiștilor abhazi la începutul anilor 1990.
„În trecut, am fost forțați din greșeală să mergem la război de mai multe ori. Știam că nu era războiul nostru. Abia m-am oprit, în timp ce alții plecau să moară, dar m-am gândit: Nu-l voi face fericit pe diavol, nu mă voi lăsa înșelat. Mi-ar fi fost ușor să merg și să mor, dar cel mai greu a fost să rămân omul lui Dumnezeu”.
Potrivit preoților ortodocși, totuși, faptul că ești un pacifist și nu vrei să mergi la război nu îi scuză pe tineri de la recrutarea militară. În predicile lor, preoții se referă adesea la unul dintre vechii lor dușmani, partidul de opoziție Ghirci, care s-a folosit de o lacună legislativă pentru a ajuta sute de tineri să se eschiveze de la recrutare, hirotonisindu-i preoți în propria lor organizație religioasă, Ghirci-Libertate biblică.
Organizația religioasă Ghirci a fost ostracizată de Sfântul Sinod al Georgiei și etichetată drept o organizație „înjositoare”, membrii acesteia pierzând dreptul la slujbă de pomenire în biserică dacă mor fără să se pocăiască. După ce în 2018 au izbucnit proteste în urma unui raid dur al poliției în clubul de noapte Basiani din Tbilisi, în urma unui val de decese raportate legate de droguri, Ghirci a susținut public dezincriminarea marijuanei.
Drogurile și consumatorii de droguri sunt un subiect sensibil în societatea georgiană. Sondajul „Barometrul Caucazului” din 2021 îi plasează pe dependenții de droguri pe al doilea loc la capitolul celor mai nepopulare grupuri sociale pe care și le-ar dori georgienii obișnuiți ca vecini, depășiți doar de infractori, care sunt pe primul.
Referindu-se la „aceiași oameni care au susținut legalizarea drogurilor”, părintele Luka a întrebat dacă congregația își amintește ce s-a întâmplat când guvernul a închis clubul de noapte. „Ați crede că a fost a doua venire a lui Hristos”, a spus el. „Și, atenție, era un club de noapte cu un nume patriotic - Basiani (un reper istoric al uneia dintre cele mai faimoase bătălii din Georgia) - locul care ne-a făcut eroi. Acum vedem cum este corupt tineretul nostru”.
Unii dintre preoții din Georgia sunt, de asemenea, online. Părintele Șalva Kekelia, de la o biserică din cartierul Vake din clasa de mijloc din Tbilisi, este unul dintre cei mai populari preoți din Georgia pe YouTube, cu cu peste 5.000 de abonați. Îi place să își încheie emoționantele predici căinând soarta tinerilor georgieni. După protestele din martie, el spunea că este îngrijorat de „tinerii care cheltuiesc banii câștigați cu greu de părinții lor pentru a se îmbăta și a se droga”.
„Uneori mă întreb: ce se va întâmpla cu noi? Știm cu toții ce se întâmplă în aceste zile. Eu spun că vom supraviețui cu Hristos. Vom supraviețui dacă vom munci din greu, dacă vom ține Biblia la piept, dacă vom deveni profesioniști în domeniul nostru", a spus părintele Șalva într-o înregistrare video a uneia dintre predicile sale, încărcată pe Facebook.
„Calea noastră nu este spre Europa, Rusia sau America; calea noastră este cu Hristos, și nimeni altcineva în afară de El nu ne poate salva. Nimeni nu are nevoie de noi, oameni buni, țineți bine minte acest lucru. Toți ar vrea să fiți robii și sclavii lor."
„Amin”, răspunde adunarea într-un glas. Sunt fericiți cu toții că se vor întoarce la acasă cu un mesaj important.
