Licențele celor 12 posturi de televiziune au fost suspendate prin dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), pe durata stării de urgență, în două „acte”. În timpul stării de urgență, ridicată la sfârșitul lui 2023, după aproape trei ani, CSE a fost organismul care a adoptat o bună parte din deciziile vitale pentru țară, preluând din funcțiile Parlamentului și Guvernului.
Motivele invocate pentru suspendarea licențelor au fost identice în ambele dispoziții ale CSE (pentru că nu au asigurat, inclusiv, „o informare corectă a evenimentelor naționale și a războiului din Ucraina”). Chiar dacă organizațiile de media au cerut în două rânduri explicații de la autorități în legătură cu argumentele invocate – „nu a urmat o reacție adecvată” din partea lor, spune Cristina Durnea în podcastul Europei Libere „În esență...”
Argumentele prezentate de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) nu au fost incluse în dispoziția CSE din octombrie 2023, observă jurista CJI, astfel că partea motivațională s-a bazat pe încălcările admise de televiziuni și care au fost semnalate de Consiliul Audiovizual (CA). Dar, pe de altă parte, continuă Cristina Durnea, „bilanțul contabil al sancțiunilor aplicate de CA” arată că doar Orizont TV a fost sancționat pentru neasigurarea „informării corecte.”
„Au existat doar sancțiuni pentru neuniformizarea sunetului în cadrul programelor audiovizuale și alte sancțiuni care, în esență, nu pot fi relaționate cu o campanie de dezinformare sau cu neasigurarea informării corecte”, susține, între altele, Cristina Durnea.
Cinci organizații neguvernamentale și-au exprimat, într-o declarație, îngrijorarea „în raport cu perpetuarea practicilor de suspendare a licențelor posturilor de televiziune” în lipsa explicațiilor privind „circumstanțele faptice și juridice” ce ar justifica „măsurile restrictive.”
Cristina Durnea mai spune în podcast că autoritățile au manifestat secretomanie în contextul investigațiilor instituțiilor statului pe tema beneficiarilor unor posturi TV vizate în dispozițiile CSE, declarând presei că informațiile ar fi „secret de stat.”
Jurista CJI afirmă că instanțele de judecată sunt cele care pot da un verdict în cazul suspendării temporare a licențelor de emisie. Examinarea cazurilor este, însă, tărăgănată, fiind pasate de la o instanță la alta.
„[...] Cel puțin în ședința din noiembrie, dacă nu greșesc, Guvernul încă nu prezentase în instanța de judecată dosarul administrativ, ceea ce este foarte ciudat, semn că lucrurile nu sunt bune la acest capitol și procesul durează”, a declarat Cristina Durnea.
Alte chestiuni discutate în podcast:
- Cât de justificate juridic au fost deciziile dictate de CSE;
- Unde se plasează suspendarea temporară a licențelor în ierarhia sancțiunilor pentru instituțiile media audiovizuale;
- Cât de relevante au fost argumentele din dispozițiile CSE din 2022 și 2023;
- Cum pot calificate acuzațiile de „manipulare prin omisiune” adresate unor instituții media vizate;
- Deciziile CSE încalcă în vreun mod Convenția Europeană privind Drepturile Omului, în speță articolul cu privire la libertatea de exprimare;
- Cum pot fi catalogate legitimitatea și proporționalitatea măsurilor restrictive;
- Nu cumva s-a ajuns la parabola mărului interzis, care spune că acesta mereu e mai dulce... Deciziile CSE cu pricina nu au făcut ca cele 12 instituții media, în ciuda intențiilor, să fie mai căutate de către public în alte spații;
- Cum pot fi calificate declarațiile spicherului Igor Grosu, dar și ale premierului Dorin Recean că cele 12 posturi TV nu-și vor relua activitatea nici după ridicarea stării de urgență;
- Măsurile CSE au avut vreun efect descurajant asupra anumitor televiziuni sau a mass media în general;
- Cine și cum se poate pronunța asupra corectitudinii, legitimității deciziilor CSE.
