În podcastul Europei Libere „În esență...”, Stanislav Ghilețchi a vorbit despre efectele procesului de urbanizare și a anticipat în acest sens că vor dispărea mai multe sate, iar numărul primăriilor rurale se va micșora.
Respectiv, spune expertul de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), se va reduce numărul persoanelor antrenate în sectorul agrar. De cealaltă parte, numărul sătenilor care vor migra spre orașe va continua să crească.
Chișinăul și Bălțiul sunt cele două orașe din R. Moldova care atrag cu deosebire populația rurală. Și asta pentru că, la Chișinău, bunăoară, salariile sunt cu 20% mai mari decât în restul țării, iar Produsul Intern Brut, raportat pe cap de locuitor, este de aproape cinci ori mai mare în Capitală, spune expertul.
„Nivelul de bunuri, servicii și produse generate în Capitală este de aproape de cinci ori mai mare decât nivelul mediu pe țară, iar acest lucru confirmă că urbanizarea înseamnă dezvoltare economică”, spune Stanislav Ghilețchi.
Totodată, expertul afirmă că autoritățile trebuie să aplice politici eficiente în domeniul construcțiilor pentru extinderea Chișinăului, astfel ca să se poată face față cererii în creștere pe piața imobiliară și a muncii. Ar fi greșit, avertizează Ghilețchi, dacă în Chișinău s-ar pune moratoriu pe construcții, așa cum au îndemnat unii politicieni în recenta campanie electorală pentru alegerile locale.
Spațiul locativ din Chișinău, tot mai scump
Locuințele în Capitală, spune în podcast Ghilețchi, devin tot mai puțin accesibile din cauza creșterii continue a prețurilor. În zona de centru a Chișinăului un metru pătrat de spațiu locativ a ajuns să coste mai mult de 1,6 mii de euro.
La fel, și plățile pentru chirie au crescut mult.
„În municipiul Chișinău, [costul chiriei lunare pentru] un apartament de 70 m.p. ar fi între 500 și 750 de euro. Cu asemenea prețuri pentru o familie tânără ar fi mai eficient să-și procure un imobil decât să locuiască în chirie”, susține invitatul podcastului. El consideră că prețurile la imobilele din Chișinău sunt comparabile cu cele din „anumite orașe din Italia și Germania” și sugerează că acest fapt îi face pe mulți să plece și să aleagă să investească în imobile peste hotare.
Alte chestiuni discutate în podcast:
- Procesul de urbanizare este unul firesc sau ar trebuie să îngrijoreze cetățenii din R. Moldova? Care sunt legăturile dintre gradul redus de urbanizare și cel al prosperității?
- În ce măsură urbanizarea poate atenua sărăcia? O țară agrară poate deveni, în general, bogată?
- Care este rostul programelor guvernamentale de genul „Satul european” dacă oamenii continuă să plece, iar satele se depopulează de la un an la altul?
- Cât de salvatoare ar putea deveni orașele-poli de creștere [Cahul, Ungheni, Edineț...], un proiect implementat cu susținerea UE? Cât de mult pot ele opri exodul populației peste hotare?
- În ce măsură orașele pot acoperi cererea de pe piața muncii? Asigurarea oamenilor cu spațiu locativ și accesibilitatea locuințelor în Chișinău.
- Care este coraportul dintre ofertele imobiliare și câștigurile reale ale cetățenilor? Își poate permite o familie tânără să-și cumpere o locuință?
