Ministerul a dat această explicație Europei Libere, după ce șefa statului a convocat o ședință neanunțată a Consiliului Suprem de Securitate (CSS) pe 20 ianuarie, spunând într-un comunicat ulterior că a pus în discuție „consolidarea arhitecturii instituționale a organelor responsabile de combatere a corupției”.
Într-un răspuns scris, reprezentanții ministerul Justiției au spus Europei Libere că analizează „mecanismul actual de combatere a corupției, inclusiv la nivel instituțional, pentru a răspunde mai eficient provocărilor legate de corupția electorală, în alternanță cu cea politică, ținând cont de amprenta tot mai accentuată a criminalității organizate în aceste activități ilicite”.
Președinta Sandu și guvernarea PAS spun că oligarhul fugar Ilan Șor ar fi corupt politicieni și numeroși alegători, inclusiv la recentele alegeri prezidențiale și referendum privind integrarea europeană, fără ca structurile justiției să se opună, iar asemenea situații trebuie prevenite înainte de alegerile parlamentare așteptate la toamnă.
Soarta Procuraturii Anticorupție
Convocarea neanunțată a ședinței CSS pe 20 ianuarie a dus la speculații că președinta Sandu ar urmări o posibilă lichidare a Procuraturii Anticorupție, care nu ar livra rezultatele scontate.
Fără să confirme intenția lichidării, șefa statului a criticat din nou această instituție într-o emisiune televizată după ședința CSS.
„Atunci când vorbim de ineficiența luptei anticorupție, evident că vorbim și de Procuratura Anticorupție care are competențe importante pe această dimensiune”, a spus președinta la postul TVR Moldova, adăugând că așteaptă ca ministerul Justiției să facă publică „în maximum o săptămână” propunerea unei noi arhitecturi a instituțiilor anticorupție.
În explicația dată Europei Libere, ministerul a mai spus că își propune să discute cu Parlamentul, Procuratura Generală și Consiliul Superior al Procurorilor pentru a găsi un mecanism „care să asigure o reacție eficientă și urmărire penală calitativă” în cazurile de corupție electorală și finanțare ilegală a partidelor politice.
Procuratura Anticorupție nu participă la discuții, spunând Europei Libere că reprezentanții săi nu au fost invitați nici la ședința CSS, iar despre deciziile adoptate au aflat din comunicatul de presă al președinției și declarațiile publice ale participanților.
„Este prematur să comentăm posibile reforme și propuneri atâta timp cât nu avem claritate despre propuneri concrete”, au spus reprezentanții Procuraturii Anticorupție.
Arhitectura instituțiilor anticorupție a fost schimbată și în 2024
Până la 1 martie 2024, Procuratura Anticorupție efectua investigații în dosarele de corupție împreună cu ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA).
Cele două instituții își au sediul în aceiași clădire, însă au fost decuplate prin modificări legislative întrate în vigoare în martie trecut. Astfel, în atribuția CNA au rămas cazurile de „corupție mică” pe care ofițerii săi le investighează împreună cu procurorii din procuraturile teritoriale, iar în sarcina Procuraturii Anticorupție au rămas dosarele de „corupție mare”.
Tot anul trecut, parlamentul a mărit numărul statelor de personal ale Procuraturii Anticorupție, de la 144 de angajați până la 198, așa încât procurorii să poată angaja propriii ofițeri și specialiști pentru efectuarea măsurilor speciale de investigații (interceptări, urmărirea vizuală și video). Anterior, acestea au fost asigurate de CNA, iar acum, în premieră, Procuratura Anticorupție le poate realiza în mod independent.
Dar în urma acestei schimbări legislative, procurorii anticorupție au cerut tot mai insistent un sediu separat, mai spațios. La început, guvernul se arăta deschis să găsească o soluție, iar dotarea acestei procuraturi cu un oficiu nou a fost menționată și într-un plan de deoligarhizare pregătit de autorități ca parte a angajamentelor față Uniunea Europeană. Însă, Procuratura Anticorupție rămâne și astăzi în sediul ei vechi.
Ce urmează pentru șefii procuraturilor specializate
Puterea politică și-a pus mari speranțe în activitatea Procuraturii Anticorupție după numirea în fruntea ei a Veronicăi Dragalin, care și-a întrerupt o carieră în Statele Unite și a revenit la Chișinău, în vara lui 2022, pentru a conduce lupta cu mita.
Partidul de guvernământ PAS a schimbat legea așa încât Dragalin, care nu avea experiență în R. Moldova, să se califice pentru această funcție, iar președinta Maia Sandu a prezentat-o personal procurorilor subalterni.
Pe parcurs, au intervenit fricțiuni, iar Dragalin și-a manifestat dezacordul cu mai multe schimbări legislative. A criticat și ideea de a specializa Procuratura Anticorupție doar pe cauzele de corupție mare, dar și evaluarea externă a integrității etice și financiare a procurorilor, prin vestita procedură de vetting.
Nemulțumirea puterii politice în legătură cu activitatea lui Dragalin a atins un punct culminant în timpul scrutinelor din toamna anului trecut, marcate de cazuri de corupție electorală fără precedent.
După o ședință a CSS imediat după alegeri, președinta Sandu a spus că activitatea instituției este „un eșec total” și a cerut guvernului să găsească soluții. În replică, Procuratura Anticorupție a spus atunci că se confruntă cu o lipsă gravă de personal, finanțe și un sediu funcțional. Reprezentanții instituției au mai spus că dosarele de corupere electorală nu mai sunt în competența lor.
Deocamdată nu este clar dacă o „arhitectură nouă” a instituțiilor anticorupție va duce la schimbarea lui Dragalin, sau a conducerii altei procuraturi specializate, și anume a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a speculat că șefii procuraturilor și adjuncții lor ar putea fi suspendați din funcții printr-o decizie a Comisiei pentru situații excepționale.
Procuraturile specializate și vettingul
Procuratura Anticorupție și PCCOCS au fost des criticate de societatea civilă și politicieni pentru încălcarea drepturilor omului și lipsa de integritate.
Drept urmare, în 2024, autoritățile au inițiat evaluarea extraordinară a integrității etice și financiare a procurorilor din aceste procuraturi, cunoscută publicului larg sub denumirea de vetting. Evaluarea este efectuată de o comisie specială alcătuită din trei experți moldoveni și trei experți internaționali.
În luna mai 2024, comisia de evaluare a anunțat că începe să verifice averile și interesele procurorilor din Procuratura Anticorupție. În acest context, 10 procurori din 47 care urmau să fie evaluați, și-au dat demisia pentru a nu fi supuși procedurii.
Chiar șefa Procuraturii Anticorupție a spus că este sceptică în privința vettingului și că „se simte incomod” dacă va trebui să ofere comisiei și să dezvăluie public informația „despre viața privată și financiară”, inclusiv a părinților săi.
Mai mult, în primăvara lui 2024, Dragalin a trimis o scrisoare procurorilor și judecătorilor descalificați de comisia pre-vetting, informându-i că are suspiciuni că o membră a acestei comisii, Tatiana Răducanu, ar avea legături cu oligarhul Ilan Șor și Veaceslav Platon.
Procurorii din subordinea lui Dragalin au pornit un proces, apoi un dosar penal, iar Răducanu, deși a respins acuzațiile, a renunțat la mandat, spunând că nu dorește „să pună în pericol” întregul proces de evaluare.
Singurii procurori ai Procuraturii Anticorupție care au promovat până acum evaluarea externă sunt, Eugenia Zubco și Grigore Niculiță. Ei au fost evaluați în cadrul procedurii de pre-vetting în calitate de candidați pentru funcții în colegiile pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor.
În emisiunea TVR Moldova din 20 ianuarie, Maia Sandu a recunoscut că vettingul procurorilor întârzie, însă a precizat că autoritățile nu renunță la el.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
