Ştiri
Igor Dodon: victoria Maiei Sandu ar șubrezi relațiile cu Moscova
Președintele în exercițiu, Igor Dodon, a acuzat-o pe adversara lui din turul al doilea, Maia Sandu, că a participat la parade homosexuale, că ar diferenția cetățenii Moldovei pe criteriul naționalității, și a avertizat că dacă lidera PAS va ajunge președintă, va șubrezi relațiile cu Moscova și va sta „cu mâna întinsă la europeni, la Occident”. Dodon a mai spus că nu este bine ca șeful statului să aibă cetățenia altui stat, „așa cum este Maia Sandu”. Aceste reproșuri, și altele, au fost exprimate de Dodon la un briefing de presă, marți, în capitală. Cu aceeași ocazie, Dodon a insistat că numai el, dacă va fi reales, va putea menține „pacea, liniștea etnică, și un dialog constructiv cu Transnistria și Găgăuzia”. „Nu schimbaţi porumbelul din mână pe coţofana de pe gard”, a fost mesajul lui Igor Dodon către cetăţeni, citat de IPN.
Vezi ultimele știri
Procuratura Generală solicită CC să examineze amendamentele care au permis eliberare unor deținuți condamnați pe viață
Procurorul general, Ion Munteanu, a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu modificările aduse legii amnistiei în 2021. Amendamentele au permis, potrivit instituției, ca unii deținuți condamnați la închisoare pe viață să poată obține reducerea pedepsei la 30 de ani.
Procuratura Generală spune în comunicatul de presă publicat pe 8 aprilie că modificarea legii amnistiei, prin care a fost eliminată condiția privind „lipsa riscului de recidivă” pentru condamnații la închisoare pe viață care solicită micșorarea pedepsei, „poate pune în pericol siguranța publică și contravine principiilor constituționale ale statului de drept, protecției vieții și integrității persoanelor”.
În sesizare se arată că amendamentele ar fi fost introduse în proiecte de legi „cu obiect complet diferit”, în faza celei de-a doua lecturi, fără dezbateri publice și avizele necesare.
Munteanu a solicitat Curții Constituționale să suspende aplicarea amendamentelor contestate până la o decizie a Curții și să examineze constituționalitatea lor.
Amendamentele respective, votate în 2022 de deputații PAS, au permis ca din penitenciare să fie eliberați mai mulți deținuți care erau condamnați pe viață pentru crime și infracțiuni deosebit de grave.
Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), 15 persoane condamnate la închisoare pe viață au beneficiat până acum de reducerea pedepsei, în baza legii amnistiei. CSM a precizat că din cele 77 de cereri depuse de Penitenciarul nr. 17, peste 30 au fost respinse definitiv, iar restul se află în examinare.
Legea amnistiei, modificată repetat de Parlament
În esență, deținuții condamnați pe viață mai întâi foloseau legea amnistiei din 2021 pentru a-și reduce pedeapsa la 30 de ani, după care foloseau prevederile unor amendamente introduse în 2022, care permiteau ieșirea la libertate după ispășirea a 2/3 din pedeapsă.
Faptele au ieșit la iveală în primăvara anului curent, după ce în presă au apărut informații privind eliberarea unei autorități criminale condamnate pentru crime deosebit de grave.
Ca reacție la scandal, pe 4 aprilie, partidul de guvernare (PAS) a exclus-o din rândurile sale pe deputata Olesea Stamate, fostă președintă a Comisiei juridice din Parlament, pe care a acuzat-o că a fost autoarea acelor amendamente pe care ceilalți deputați PAS le-au votat din „abuz de încredere”.
Într-o postare pe rețele, deputata Olesea Stamate a spus că a primit cu „înțelegere” decizia de excludere din PAS, dar a negat acuzațiile care i-au fost aduse privind modificarea legii amnistiei și susține că toate acțiunile sale au fost „corecte și legale”.
Totodată, premierul Dorin Recean a solicitat demisia directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Anatolie Falca, motivând decizia că ANP este „instituția care trebuie să ia în calcul toate riscurile eliberării deținuților, nu să lase abuzurile să se întâmple.”
În aceeași zi, deputații au adoptat o inițiativă legislativă care schimbă modul în care este aplicată legea amnistiei și Codul Penal. Astfel, persoanele condamnate la închisoare pe viață nu vor mai putea beneficia în același timp atât de reducerea pedepsei, cât și de eliberarea din închisoare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Zelenski spune că Ucraina a luat prizonieri doi chinezi care luptau de partea Rusiei
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat marți că armata sa a capturat în regiunea Donețk doi cetățeni chinezi, care luptau în armata rusă. Ucraina, a mai spus el, va cere o explicație Chinei și o reacție din partea „SUA, Europei și tuturor celor care vor ca la noi să fie pace”.
„Avem informații că în unitățile ocupantului se află semnificativ mai mulți cetățeni chinezi decât aceștia doi”, a spus Zelenski, într-o postare pe canalul său din Telegram în care a făcut anunțul.
Președintele ucrainean a precizat că cei doi cetățeni chinezi se află în custodia serviciilor speciale, iar autoritățile ucrainene spun că dețin documentele și cardurile bancare ale celor doi, precum și alte „informații personale”, fiind demarate anchete.
Kievul nu a precizat când au fost capturați cei doi cetățeni chinezi, dar Zelenski a spus că a ordonat ministerului de Externe să contacteze de urgență Beijingul și să afle „cum intenționează China să reacționeze la această situație”. China nu a avut o reacție imediat.
În trecut, au existat relatări despre cetățeni chinezi care au luptat de partea Rusiei și au fost uciși pe câmpul de luptă din Ucraina. De asemenea, cetățeni chinezi au fost uciși luptând și de partea armatei ucrainene.
Anterior, Ucraina a cerut în mod repetat Chinei să exercite presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt invaziei.
Spre deosebire de Statele Unite și alte țări occidentale, China, văzută drept un aliat politic și economic apropiat al Rusiei, se prezintă ca o parte neutră în războiul din Ucraina și afirmă că nu furnizează ajutor letal niciuneia dintre părți.
„Implicarea directă sau indirectă a Chinei de către Rusia în acest război din Europa este un semnal clar că Putin este dispus să facă orice, în afară de a pune capăt războiului”, a mai scris Zelenski pe canalul său de Telegram.
Președintele american, Donald Trump, care și-a anunțat de mai multe ori intenția de a pune capăt „rapid” războiului dintre Rusia și Ucraina, a spus la începutul celui de-al doilea mandat al său că „Beijingul ar putea folosi influența sa asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului acestuia împotriva Ucrainei”.
Cu toate acestea, administrația sa nu a înregistrat progrese în obținerea unui armistițiu între Rusia și Ucraina, în ciuda unor întrevederi care au avut loc în Arabia Saudită și Turcia, cu reprezentanții ambelor părți.
După Serviciul ucrainean al RFE/RL
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Viceprim-ministra Doina Nistor: Și R. Moldova taxează importurile din SUA, dar mult mai puțin
Noua viceprim-ministră pentru economie, Doina Nistor, a spus Europei Libere că R. Moldova aplică taxe vamale mult mai mici la importul bunurilor din SUA și nu a decis deocamdată dacă le va ridica, după ce președintele american, Donald Trump, a anunțat tarife de 31% pentru importurile din R. Moldova.
Vorbind podcastului Pe Agendă al Europei Libere pe 8 aprilie, cu o zi înainte ca tarifele americane să intre în vigoare, Nistor a spus că R. Moldova percepe actualmente o taxă vamală de 11,7% la importul de produse agroalimentare și de 4,3% la importul de produse industriale din SUA.
„Sunt taxe pe care le aplicăm pentru majoritatea partenerilor comerciali”, a explicat ministra în primul ei interviu de la preluarea funcției, luna trecută, adăugând: „Nu aplicăm tarife diferențiate pentru SUA”.
Săptămâna trecută, Trump a anunțat tarife vamale „universale” de cel puțin 10% pentru importurile provenite din aproape toate țările lumii. Pentru multe țări, au fost introduse și tarife reciproce mult mai mari, reflectând aparent deficitului comercial pe care îl au SUA cu aceste țări.
Nistor a spus că guvernul de la Chișinău analizează dacă trebuie să majoreze și el taxele vamale la importurile din SUA, compuse în special din automobile și utilaje medicale, adică „ceva ce lipsește pe piața noastră”.
În 2024, R. Moldova a importat din SUA bunuri în valoare de 135,25 milioane de dolari și a exportat pe piața americană mărfuri de 90,23 de milioane de dolari.
Doar 2,5% din toate exporturile moldovene din 2024 au avut ca destinație piața SUA, iar grosul acestor exporturi l-au format vinurile.
Mai mulți producători au spus Europei Libere că vor fi nevoiți să-și caute alte piețe, iar guvernul a promis deja compensații celor care vor fi afectați. Viceprim-ministra Nistor a spus Europei Libere că se va întâlni cu producătorii pentru o discuție pe 9 aprilie.
„Înțelegem că producătorii au investit eforturi pentru a dezvolta piața și (...) trebuie să vedem dacă ei pot comercializa marfa pe alte piețe, dacă îi putem ajuta”, a spus Nistor.
Ea crede că cel mai mare impact asupra R. Moldova va fi indirect, în cazul în care tarifele impuse de președintele american aproape tuturor țărilor lumii vor duce la scumpiri sau încetinirea producției în industrii cheie ale UE.
„De exemplu, noi suntem un furnizor pentru industria europeană de automobile, care este afectată și s-ar putea să ne afecteze și pe noi”, a spus Nistor.
Mai mulți mari producători europeni și-au construit în R. Moldova baze de producție pentru huse automobilistice, cablaje, senzori, magneți, sisteme electronice ș.a. datorită forței de muncă mai ieftine.
Trump a impus un tarif vamal de 25% la importul de automobile din UE, forțând deja mai mulți producători să oprească livrările peste ocean, până la evaluarea impactului.
Interviul integral cu Doina Nistor poate fi vizionat pe 9 aprilie, în podcastul „Pe Agendă”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
PAS propune amenzi pentru părinții care pleacă peste hotare și nu asigură custodia copiilor rămași acasă
Un grup de deputați din partidul de guvernământ PAS a înregistrat un proiect de lege care prevede, printre altele, urgentarea proceselor privind drepturile părintești și amenzi pentru părinții care părăsesc R. Moldova fără a se asigura protecția legală a copiilor lăsați acasă.
„În ultimii ani asistăm la o creștere alarmantă a cazurilor de litigii privind drepturile părintești, cu termene de soluționare în medie de 24 de luni, ceea ce duce la prejudicii semnificative pentru familii, dar în mod special pentru copii”, a declarat deputata PAS, Angela Munteanu-Pojoga, la un briefing de presă din 8 aprilie, când a fost înregistrat proiectul de lege.
Inițiativa prevede mai multe modificări în legislație privind drepturile părintești și protecția copilului, iar printre noutățile propuse de deputați se numără și limitarea la maxim 4 luni a duratei litigiilor privind aceste cazuri.
În prezent, legislația moldoveană prevede că părintele care pleacă pentru o perioadă mai mare peste hotare este obligat să depună o cerere către autoritatea tutelară locală. La cerere să anexeze copia buletinului și acceptul potențialului custode.
Tutela se aplică copiilor sub 14 ani. După ce copilul împlinește 14 ani, tutela se transformă automat în curatelă, fără a fi necesară o dispoziție suplimentară din partea autorităților tutelare. Iar proiectul legislativ propus de deputații PAS introduce amenzi pentru părinții care părăsesc R. Moldova fără să semneze custodia pentru copiii lăsați acasă.
Aproape 30.000 de copii din Republica Moldova au părinții plecați la muncă în străinătate. Majoritatea dintre acești copii trăiesc în sate (70%) și doar circa jumătate dintre ei aveau custodie legală, arată datele unui raport al Ministerului Muncii și Protecției Sociale publicat anul trecut.
- Te-ar putea interesa și: Sute de copii așteaptă să fie luați acasă. În R. Moldova nu ajung 40% de asistenți parentali profesioniști
Numărul real al acestor copii este mult mai mare, deoarece autoritățile locale nu au informații complete despre părinții plecați peste hotare. Totodată, mulți copii sunt lăsați informal în grija rudelor, fără responsabilitate juridică și fără nicio formă de protecție.
Alte modificări din proiect prevăd că instanțele din R. Moldova vor putea limita dreptul de comunicare al părinților abuzivi cu copiii lor, iar poliția va putea interveni inclusiv fără mandat în cazurile reținerii forțate a copiilor de către persoane terțe.
Proiectul urmează a fi analizat la ședința Biroului Permanent al Parlamentului, care va decide dacă îl va include pe ordinea de zi a ședințelor plenare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Încep testările tematice la română și matematică a elevilor de clasa a V-a și VIII-a
O nouă rundă de testări tematice la obiecte precum limba și literatura română, limba străină și matematică începe de marți, 8 aprilie și se va încheia joi, 10 aprilie. În cadrul acesteia vor fi evaluați elevii claselor a V-a și a VIII-a din 34 de raioane și din municipiile Bălți și Chișinău.
Ministerul Educației și Cercetării a precizat că la aceste testări participă în total elevii din 864 de școli. Potrivit instituției, școlile implicate în testarea tematică au avut posibilitatea să aleagă evaluarea pentru elevii de clasa a V-a atât la matematică, cât și la limba română, fie doar la una dintre ele.
Pentru cei din clasa a VIII-a, conducerea școlilor a putut include pe lângă cele două discipline obligatorii și evaluarea la limba străină.
În procesul de testare participă elevii de clasa a V-a din 563 de școli la limba și literatura română, iar din 683 de școli – la matematică. Elevii de clasa a VIII-a din 443 de școli participă la proba scrisă la limba engleză, iar din 239 de școli – la limba franceză.
Testele vor fi verificate în comisii raionale sau municipale. Ulterior, rezultatele vor fi trimise Agenției Național pentru Curriculum și Evaluare pentru analiză.
Rezultate slabe la testarea anterioară
În luna noiembrie 2024, elevii claselor a VIII-a și a IX-a au susținut testări tematice la limba română și matematică, iar circa 60% dintre ei au luat note negative la matematică.
Potrivit rezultatelor văzute de Europa Liberă, printre cei de clasa a VIII-a rata de promovare a fost de 44,8% și nota medie – 3,88, iar de clasa a IX-a – 37% și, respectiv, nota 3,56.
- Te-ar putea interesa și: Rezultate dezastruoase la pretestarea la matematică din gimnaziu: Media – sub 4
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a spus că rezultatele slabe au arătat „situația reală” privind pregătirea gimnaziștilor, care e „nesatisfăcătoare”.
Dar rezultatele la pretestările de gimnaziu au fost mai bune. Șase din 10 elevi de clasa a IX-a care au susținut pretestarea la matematică din 27 februarie au luat note de trecere, adică cel puțin 5, rata de promovare fiind de 58%.
- Te-ar putea interesa și: Rezultate mai bune la pretestarea la matematică din gimnaziu față de cele de la testarea tematică
Pentru a crește rata de promovare la sesiunea de examene din acest an, circa 6.000 de elevi, care au obținut rezultate slabe la pretestarea la matematică vor face în zilele de sâmbătă din lunile aprilie și mai meditații gratuite. Alături de profesori, la acestea vor participa și 600 de liceeni care au fost instruiți să fie mentori pentru colegii lor din clasa a IX-a și să-i ajute să se pregătească de acest examen, în cadrul programului „Matematica de la egal la egal”.
Examenele de absolvire a gimnaziului (limba română, istoria, matematica și limba de instruire pentru alolingvi) se vor desfășura în perioada 2-12 iunie. Ministerul Educației și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare vor delega monitori externi la examene, iar lucrările vor fi evaluate centralizat, în patru centre republicane, de la Chișinău.
Elevii care nu vor promova examenele în iunie vor avea încă două șanse, în sesiunile suplimentare din iulie și august.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
La Chișinău are loc marșul femeilor rome, organizat pentru al cincilea an consecutiv
Câteva sute de persoane participă la marșul femeilor rome, care are loc la Chișinău pe 8 aprilie, când este marcată ziua internațională a romilor. Participanții cer drepturi egale pentru femeile rome și protestează împotriva discriminării.
Într-un comunicat difuzat înaintea marșului, organizatorii au spus că prin marș vor să atragă atenția societății și a autorităților asupra provocărilor cu care se confruntă femeile și fetele rome, care ar fi „una dintre cele mai subreprezentate și marginalizate comunități”.
Participanții la marș merg prin centrul Chișinăului cu pancarte inscripționate cu slogane precum „Avem aceleași drepturi”, „Discriminarea dărâmă, incluziunea construiește” și „Împreună împotriva violenței”.
Aceștia au făcut popasuri în fața mai multor instituții publice - inclusiv Guvernul, Parlamentul și Președinția - care se află de-a lungul traseului manifestației care a început în fața Oficiului Poștal Central, și a continuat de-a lungul bulevardului principal al capitalei.
Organizatorii spun că așteaptă ca la marș să participe femeile rome din R. Moldova, dar și cele refugiate din Ucraina, alături de reprezentanți ale unor ONG-uri care apără drepturile omului, dar și din rândul autorităților.
Potrivit datelor preliminare ale recensământului din 2024, 0,4% dintre cetățenii R. Moldova au declarat că sunt de etnie romă, adică în jur de 10.000 de persoane. Organizațiile locale și internaționale care apără drepturile omului spun că etnicii romi din R. Moldova se confruntă cu stigmatizare și discriminare, care afectează în mare parte femei și copii romi.
De pildă, Organizația Națiunilor Unite (ONU) susține că femeile rome din R. Moldova suferă de o „dublă discriminare” - în interiorul comunității rome și ansamblul societății.
„În anumite cazuri, femeile trebuie să se supună bărbatului și regulilor comunității, nu are studii și este în dependență economică de familie. Iar în exterior se confruntă cu ideile preconcepute, refuzarea unor drepturi fundamentale și comportament discriminatoriu din partea, inclusiv, a autorităților statului”, se arată într-un raport al ONU din 2023.
Marșul Femeilor Rome este organizat în R. Moldova pentru al cincilea an consecutiv de către Platforma Femeilor Rome „Romni” și UN (ONU) Women Moldova, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și al Suediei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ucraina convoacă o ședință a Consiliului de Securitate ONU după atacul de la Krivoi Rog
Ucraina a cerut o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate ONU, în urma atacului rusesc de la weekend asupra orașului Krivoi Rog, soldat cu 20 de morți. Printre victimele atacului cu o rachetă balistică căzută în apropierea unui teren de joacă se numără și nouă copii.
Anunțând cererea, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a spus că acesta este cel mai mare număr de copii ucraineni uciși într-un singur atac de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022.
„Rusia trebuie să înceteze teroarea asupra copiilor și civililor ucraineni, să răspundă propunerii SUA privind un armistițiu complet, pe care Ucraina a acceptat-o, și să pună capăt războiului”, a scris Sibiha pe platforma X. Ședința Consiliului de Securitate ONU va avea loc marți, 8 aprilie.
Moscova a confirmat atacul, dar a spus că a fost vorba de o „lovitură de precizie” care a țintit comandanți ucraineni și instructorii lor occidentali.
Statul Major General al Ucrainei a respins afirmația, calificând-o drept o minciună. Imaginile publicate de partea ucraineană de la locul atacului nu indică prezența vreunei ținte militare.
Relatările martorilor oculari, declarațiile oficiale, înregistrările publice și alte materiale din surse deschise analizate de Systema, unitatea de investigații în limba rusă a Europei Libere, arată că restaurantul despre care armata rusă spune că a fost ținta atacului pentru că găzduia o reuniune a unităților militare și a consilierilor străini a fost, de fapt, locul unui forum din industria frumuseții și al unei petreceri aniversare.
Luni, 7 aprilie, la Krivoi Rog, care este și orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski, au început trei zile de doliu în urma atacului.
Marți dimineață, forțele aeriene ale Ucrainei au spus că, în timpul nopții, Rusia a lansat 46 de drone și o rachetă balistică Iskander-M într-un atac nocturn.
Potrivit unui mesaj postat pe Telegram, forțele aeriene ucrainene au doborât nouă drone, iar alte 31 nu și-au atins țintele, cel mai probabil datorită măsurilor de război electronic. Nu a fost precizat ce s-a întâmplat cu celelalte șase drone sau cu racheta balistică.
După Serviciul ucrainean al RFE/RL și Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
UE gata să introducă tarife pentru mărfurile americane, dar vrea o soluție negociată
UE va începe să perceapă din 15 aprilie taxe vamale noi pentru unele bunuri importate din SUA ca răspuns la tarifele introduse de președintele american Donald Trump, au spus luni miniștrii europeni ai comerțului, adăugând că preferă totuși negocierile rezolvarea disputei cu SUA .
Miniștrii europeni de resort au luat decizia în urma unei reuniuni la Luxembourg, unde s-au adunat să dezbată răspunsul Uniunii Europene la tarifele lui Trump, precum și relațiile cu China.
Un al doilea val de taxe vamale europene pentru un nou grup de mărfuri americane va fi introdus din 15 mai, au mai spus miniștrii, dar mulți au afirmat că prioritatea este lansarea de negocieri și evitarea unui război comercial total cu Statele Unite.
„Trebuie să ne păstrăm calmul și să răspundem într-un mod care să permită dezescaladarea. Bursele arată acum ce se va întâmpla dacă escaladăm imediat”, a spus jurnaliștilor ministra olandeză a comerțului, Reinette Klever, adăugând: „Dar vom fi pregătiți să luăm contramăsuri, dacă este necesar, pentru a-i aduce pe americani la masă".
Săptămâna trecută, Trump a anunțat tarife vamale „universale” de cel puțin 10% pentru importurile provenite din aproape toate țările lumii. Pentru multe țări, au fost introduse și tarife reciproce mult mai mari, reflectând aparent deficitului comercial pe care îl au SUA cu aceste țări. Țările din UE se confruntă cu tarife de 25% pentru oțel, aluminiu și automobile și tarife „reciproce” de 20% pentru aproape toate celelalte bunuri. Tarifele reciproce urmează să intre în vigoare miercuri, 9 aprilie.
Principalii indici bursieri din lumea întreagă și-au continuat căderea luni, după ce președintele american a spus că nu va renunța la tarife, descrise de el drept un „medicament necesar”, iar cei care vor să vândă pe piața americană trebuie să plătească. Economiștii cred că o mare parte din povară va cădea pe umerii consumatorilor americani, iar multe instituții financiare americane au prognozat o recesiune.
Tot luni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat într-o conferință de presă la Bruxelles că UE este pregătită să negocieze cu SUA un pact tarifar zero pentru produsele industriale.
„Mai devreme sau mai târziu, ne vom așeza la masa negocierilor cu SUA și vom găsi un compromis reciproc acceptabil”, a declarat și comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, în cadrul conferinței de presă.
China pe de altă parte a spus luni că nu va ceda „șantajului” din partea SUA. Reacția a venit după ce Trump a amenințat că va crește tarifele asupra importurilor din a doua cea mai mare economie a lumii la peste 100%, începând din 10 aprilie. Președintele american a mărit miza după ce China a răspuns și ea cu tarife „reciproce” la cele anunțate de Trump săptămâna trecută.
„Dacă SUA insistă să meargă pe acest drum, China va lupta până la capăt”, a declarat Ministerul Comerțului din China într-un comunicat.
Cu toate acestea, unele burse asiatice s-au deschis în urcare marți, subliniind confuzia care continuă să domine piețele.
După Reuters și DPA
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Mai multe ONG-uri cer să fie desecretizate dosarele legate de protestele din 7 aprilie 2009
Un grup de organizații neguvernamentale și activiști civici au publicat, luni, 7 aprilie, o declarație prin care cer autorităților să desecretizeze dosarele privind protestele din aprilie 2009 și să fie trași la răspundere penală cei vinovați de abuzurile din acele zile.
În apelul semnat de organizații precum Promo-LEX și Amnesty International Moldova, se spune că, la 16 ani de la evenimentele din 2009, justiția rămâne tăcută, „iar impunitatea s-a transformat din excepție în regulă”.
Declarația a fost publicată în ziua când se împlinesc 16 ani de la protestele violente din 2009, începute cu o zi mai devreme, ca răspuns la victoria Partidului Comuniștilor (aflat la guvernare de 8 ani) la parlamentarele din 5 aprilie 2009. Manifestațiile au escaladat pe 7 aprilie, iar autoritățile au intervenit.
Conform asociației Promo-LEX, cel puțin 600 de persoane au fost reținute atunci în mod arbitrar, bătute, torturate și deținute în condiții inumane, fără apă și mâncare și cel puțin patru persoane au murit în condiții suspecte.
Deși în 2021 Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a reluat investigațiile pe marginea dosarelor legate de evenimentele din 7 aprilie 2009, până în prezent procurorii nu au anunțat niciun rezultat pe marginea acestui caz.
În aceste condiții, organizațiile cer să fie instituit un mecanism public de raportare periodică prin care autoritățile să informeze despre stadiul investigațiilor.
Semnatarii apelului mai spun că autoritățile au refuzat să dea curs cererilor de desecretizare a dosarelor legate de evenimentele de acum 16 ani și a informațiilor despre persoanele trase la răspundere, deși legislația prevede expres că nu pot fi secretizate.
De asemenea, ONG-urile și activiștii civici care au semnat apelul cer să fie adoptate mecanisme eficiente de protecție a victimelor torturii și de prevenție a acesteia în instituțiile statului.
R. Moldova a pierdut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului patru dosare legate de evenimentele din 7 aprilie 2009 și a achitat aproape 60 de mii de euro despăgubiri pentru victimele torturii. În total, R. Moldova a fost condamnată la CEDO în 10 dosare legate de violențele din 7 aprilie.
În 2021, Procuratura Generală anunța că au fost intentate peste 70 dosare pentru cazuri de tortură, exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. În majoritatea cazurilor, judecătorii au pronunțat condamnări cu suspendare sau la plata unor amenzi, potrivit postului public de televiziune, care precizează, cu referire la PCCOS, că ancheta penală este în desfășurare și în prezent.
Un singur polițist, Ion Perju, a fost condamnat la închisoare, însă acesta a fugit din țară, în vreme ce un alt dosar penal, care îl viza pe fostul vicecomisar al Chișinăului, Iacob Gumeniță, achitat anterior în prima instanță, se află încă la faza de rejudecare.
O altă solicitare este ca autoritățile să recunoască oficial abuzurile comise și să vină cu o garanție că acestea nu se vor mai repeta.
Într-un mesaj postat pe rețele în aceeași zi, președinta Maia Sandu a scris că „la 16 ani distanță, vedem din nou încercări de manipulare și subminare a valorilor democratice”.
„Dar astăzi Moldova este o țară care a învățat din durere, care a crescut în conștiință și care știe ce are de apărat. Adevărul, libertatea și demnitatea celor care au suferit pe 7 aprilie ne obligă să rămânem vigilenți”, a spus șefa statului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Bursele se prăbușesc, în timp ce Trump își apără tarifele
Principalii indici bursieri s-au prăbușit luni, din Asia până în Europa, căderea urmând să continue și în SUA la deschiderea bursei de pe Wall Street, după ce președintele american, Donald Trump, a sugerat că nu are de gând să renunțe la tarifele vamale impuse majorității țărilor lumii pe 3 aprilie.
Bursele europene au atins cel mai scăzut nivel din ultimele 16 luni, urmând tendința celor din Asia, iar prețurile petrolului au scăzut brusc, din cauza temerilor că noile tarife vamale anunțate săptămâna trecută de Trump ar putea duce la creșterea prețurilor, scăderea cererii și, posibil, o recesiune globală.
În prognoza lor economică, analiștii Goldman Sachs au ridicat probabilitatea unei recesiuni în SUA la 45% în următoarele 12 luni, alăturându-se altor mari bănci de investiții care și-au revizuit prognozele. Economiștii de la JPMorgan estimează acum că noile tarife vor duce la o scădere a economiei americane de 0,3%, față de o prognoză anterioară de creștere de 1,3%.
Trump a sporit temerile, spunând că țările lumii ar trebuie să ia tarifele ca pe un „medicament necesar”.
„Nu vreau să se prăbușească nimic, dar uneori trebuie să iei și medicamente ca să îndrepți lucrurile”, a spus Trump jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial duminică, în timp ce revenea la Washington din Florida.
El a spus că a vorbit cu lideri din Europa și din Asia în weekend, iar aceștia au încercat să-l convingă să renunțe la tarifele vamale reciproce, care urmează să intre în vigoare pe 10 aprilie și care se ridică în unele cazuri și până la 50%.
Săptămâna trecută, Trump a anunțat tarife vamale „universale” de cel puțin 10% pentru importurile provenite din aproape toate țările lumii. Pentru multe țări, au fost introduse și tarife reciproce mult mai mari, reflectând aparent deficitului comercial pe care îl au SUA cu aceste țări.
„Vor să discutăm, dar nu va exista discuție dacă nu ne plătesc sume mari, în fiecare an”, a spus Trump, duminică.
Miniștrii de resort ai UE se întrunesc luni la Luxembourg pentru a adopta o poziție comună în privința măsurilor de răspuns. China, a doua cea mai mare economie mondială, a anunțat deja vineri tarife în oglindă la importurile din SUA și a spus că tarifele americane sunt o formă de „bullying”.
După ce bursele din China continentală și Hong Kong s-au prăbușit luni, Fondul suveran al Chinei a intervenit pentru a stabiliza piața.
În Europa, acțiunile companiilor din domeniul apărării, preferate anterior de investitori, au înregistrat cel mai mare declin zilnic de la începutul pandemiei de coronavirus, în aprilie 2020.
Elon Musk, cel mai bogat om din lume și consilier apropiat al lui Trump, care conduce în campania de reducere a cheltuielilor guvernamentale, a declarat sâmbătă că își dorește tarife zero între SUA și Europa. Luni, Musk a postat pe rețelele sociale un videoclip cu economistul Milton Friedman, care vorbea despre beneficiile comerțului internațional.
O nouă realitate sau numai o tactică de negociere?
Reuters observă că investitorii și politicienii lumii se întreabă dacă tarifele lui Trump fac parte dintr-o tactică temporară de negociere sau marchează o schimbare permanentă de direcție.
„Din partea Europei, nu putem pur și simplu să ne lăsăm călcați în picioare”, a declarat ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, înaintea reuniunii UE de la Luxembourg.
Totuși, unii oficiali europeni se tem că un răspuns prea dur ar putea atrage represalii americane suplimentare, de la vinurile franțuzești la industria auto germană.
Într-un semn că firmele germane și nu numai resimt deja efectele, Audi, o marcă a grupului Volkswagen, a oprit punerea pe piață a mașinilor ajunse în porturile americane după 2 aprilie, din cauza noii taxe vamale de 25% pe automobile europene.
Ministra comerțului din Olanda, Reinette Klever, a spus luni că deschiderea negocierilor cu Washingtonul este esențială. „Trebuie să ne așezăm la masa discuțiilor cu americanii și să vedem cum putem reduce aceste tarife”, a spus ea.
În Japonia premierul, Shigeru Ishiba, unul dintre cei mai apropiați aliați ai SUA din Asia, încearcă și el să negocieze un acord cu Trump, dar a avertizat că procesul ar putea dura.
După Reuters și DPA
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Regiunea transnistreană primește mai puține gaze în urma întârzierii plăților
Surse guvernamentale de la Chișinău au confirmat că livrările de gaze în regiunea transnistreană au fost reduse de sâmbătă, din cauza unei probleme cu plățile în avans. Mai devreme, administrația de la Tiraspol a spus că regiunea nu mai primește gaze din 5 aprilie, invocând „aspecte tehnice”.
Tiraspolul spune că livrările de gaze ar urma să fie reluate la începutul acestei săptămâni, pe 8-9 aprilie, și anunță, totodată, că va reporni încălzirea în blocurile de locuit, sezonul fiind prelungit până pe 13 aprilie, din cauza temperaturilor scăzute de afară.
Surse de la Ministerul Energiei de la Chișinău au spus că livrările nu au fost oprite, ci au fost reduse până la minimumul de 2,2 milioane de metri cubi pe zi, pentru că „nu ajunsese plata din partea Tiraspolului pentru perioada următoare”.
Aceleași surse mai spun că plata pentru aceste gaze ar trebui să fie confirmată luni, 7 aprilie, și ulterior vor fi „mărite volumele”.
Tiraspolul primește gaze naturale prin intermediul unei companii cu origini ungurești și plătește pentru ele dintr-un credit oferit de Rusia, după ce a refuzat un ajutor european de 60 de milioane de euro pentru achiziționarea și transportarea gazului natural.
Reprezentanții UE au spus că ajutorul propus regiunii transnistrene rămâne în vigoare.
- Citește și: Guvernul admite că Tiraspolul folosește gaze pentru industrie și pregătește taxe suplimentare
Regiunea separatistă a rămas pentru prima dată fără gaze naturale rusești la 1 ianuarie 2025, când Moscova a oprit livrările, după ce a expirat un acord de tranzit prin Ucraina.
O lună mai târziu, pe 1 februarie, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul moldovean pentru a evita o criză umanitară. Autoritățile de la Chișinău au obținut, tot pentru prima dată, controlul asupra livrărilor de energie în regiunea transnistreană.
Chișinăul a permis livrările în stânga Nistrului cu câteva condiții: eliberarea deținuților politici, rezolvarea problemei liceului din Râbnița, păstrarea televiziunii publice moldovenești în grilă și scoaterea posturilor de control, instalate în 2022. Deocamdată, au fost eliberați patru deținuți.
Totodată, regiunea nu trebuie să folosească gazele naturale pentru industria grea, ci doar pentru consumul social.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Bugetul de stat, rectificat de Parlament: Opt miliarde de lei alocate pentru investiții și compensații
Parlamentul a adoptat în ședința de luni rectificarea bugetară propusă de Guvern, denumită „Bugetul Plus”, care prevede alocarea a opt miliarde de lei pentru investiții și ajutoare sociale. Premierul Dorin Recean susține că măsurile propuse vor asigura o creștere economică anuală de 5% până în 2028.
La prezentarea proiectului de rectificare bugetară, premierul Dorin Recean a spus că alocarea acestor fonduri este posibilă „doar datorită deschiderii enorme din partea Uniunii Europene de a fi alături de Moldova pe drumul modernizării”.
„Pentru aceasta este nevoie să investim masiv în infrastructură, să facem peste tot în Moldova șantiere de construcție, care oferă oamenilor un lucru bun acasă și ridică nivelul de trai în toate raioanele”, a spus prim-ministrul în cadrul ședinței plenare din 7 aprilie.
Proiectul de lege a fost salutat de deputații din majoritatea parlamentară PAS, care au cerut alocarea mai multor fonduri pentru proiectele de reparație a drumurilor locale și regionale, dar și pentru proiectele de apă și canalizare.
De cealaltă parte, deputații din opoziția comunistă și socialistă, au criticat proiectul de buget, despre care au spus că este unul cu tentă electorală și au susținut că rectificarea bugetară va duce la creșterea datoriei publice a statului, în condițiile în care, autoritățile estimează un deficit de aproape 18 miliarde de lei pentru acest an.
Descris de premierul Dorin Recean drept cel mai mare pachet financiar alocat pentru investiții, proiectul de lege privind rectificarea bugetară a fost adoptat în prima lectură cu votul a 55 de deputați PAS, în vreme ce 16 deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, alături de un deputat neafiliat s-au abținut de la vot.
Ce prevede bugetul propus de Guvern?
Rectificarea bugetară, denumită și „Bugetul Plus”, prevede alocarea a opt miliarde de lei, bani care provin din Planul de Creștere Economică pentru Moldova și ajutorul pentru sectorul energetic.
Jumătate din suma alocată, adică 4 miliarde de lei, potrivit prim-ministrului, va fi folosită de autorități pentru a finanța compensarea în factură a primilor 110 kWh de energie electrică consumați de toate gospodăriile din țară pentru tot acest an.
De ajutoare vor beneficia și întreprinderile din sectorul agro-alimentar, care vor primi compensații ce vor acoperi 50% din creșterea de tarif la energie pentru tot anul, dar și administrația publică locală, care va acoperi creșterile de tarif pentru grădinițe, școli și alte instituții sociale.
Premierul Dorin Recean a anunțat că autoritățile au prevăzut la rectificarea bugetară și un ajutor de Paști pentru familii, fără a oferi însă precizări la acest capitol.
Alte 4 miliarde de lei vor fi folosite pentru a repara drumurile locale, raionale și regionale. Câte 200 de milioane de lei vor fi alocate pentru a oferi asistență agricultorilor și antreprenorilor, pentru a face investiții și deschide noi locuri de muncă în R. Moldova, a precizat premierul Dorin Recean.
200 de milioane de lei vor fi alocați de autorități pentru a moderniza cantinele tuturor școlilor din țară, cu scopul de a pregăti implementarea programului de alimentație gratuită a elevilor din gimnaziu, începând cu 1 septembrie.
Guvernul va aloca alte 60 de milioane de lei pentru a oferi câte 3.000 de lei adaos la salariu pentru tinerii care se angajează pentru prima dată, în companii din domeniile strategice pentru stat.
- Citește și: Guvernul alocă 8 miliarde de lei pentru compensații și proiecte de investiții, din ajutoarele UE
Măsura, care este o promisiune din campania electorală din toamna trecută a președintei Maia Sandu, prevede că banii vor fi oferiți pentru o perioadă de 12 luni.
Premierul Dorin Recean a spus că o parte din banii care vor fi alocați, în special pentru compensații, vin din pachetul de asistență în domeniul energetic al Uniunii Europene, în sumă de 250 de milioane de euro, anunțat la începutul lunii februarie de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.
Restul banilor provin din avansul de 300 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană prin Planul de Creștere Economică pentru Moldova, anunțat în octombrie 2024 de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și recent aprobat de blocul comunitar. Fondurile vor ajunge pe conturile guvernului moldovean în următoarele săptămâni, a precizat premierul Dorin Recean.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Circa 200 de moldoveni aflați ilegal în SUA vor fi repatriați, spune speakerul Igor Grosu
Circa două sute de moldoveni care au încălcat regimul de ședere în Statele Unite vor fi repatriați, a spus luni, 7 aprilie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, la capătul unei vizite de mai multe zile peste Ocean.
„Nu-s mulți, până în două sute. Îi primim cu drag acasă”, a spus Grosu răspunzând la o întrebare a Europei Libere, înaintea ședinței Parlamentului din 7 aprilie.
Grosu a reiterat poziția autorităților moldovenești, că va fi facilitată doar aducerea acasă a cetățenilor moldoveni. „Am spus foarte clar: pe ai noștri îi luăm, dar pe restul să-i ia cei care i-au adus”, a spus Grosu, care este și liderul PAS.
Anterior, premierul Dorin Recean a spus presei, pe 3 aprilie, că „Statele Unite au rugat toate țările partenere, inclusiv R. Moldova, să faciliteze transportul sau aducerea acasă a cetățenilor din țările de origine care au încălcat regimul de ședere în SUA”.
Recean spunea atunci că autoritățile moldovene sunt în așteptarea mai multor informații de la Statele Unite.
- Te-ar putea interesa și: Chișinăul este gata să primească cetățenii moldoveni care au încălcat regimul de ședere în SUA
Despre aceasta s-a aflat pe 2 aprilie, după ce publicația americană Wall Street Journal a dezvăluit că administrația Trump ar fi cerut mai multor țări, printre care și R. Moldova să faciliteze preluarea migranților pe care SUA doresc să-i deporteze, dar ale căror țări întârzie să-i primească înapoi sau refuză să o facă. La schimb, SUA ar oferi ajutoare financiare sau avantaje politice.
În ultimii șase ani, 86 de cetățeni moldoveni au fost deportați din SUA, potrivit unui raport al Serviciului american de imigrație și control vamal.
Reluarea finanțării unor proiecte USAID, pe agenda de discuție
Revenit la Chișinău, Grosu a spus că autoritățile americane au confirmat disponibilitatea de a relua finanțarea unor proiecte mari care în trecut beneficiau de suportul USAID.
„Sunt semnale bune. Nu vreau să vă dau denumirea proiectelor, dar sunt proiecte mari din domenii prioritare”, a declarat președintele Parlamentului.
Departamentul de Stat al SUA a oprit, pe 24 ianuarie, finanțarea pentru aproape toate programele de asistență financiară externă, ca parte a eforturilor președintelui Donald Trump de a le alinia la obiectivele sale de politică externă.
În R. Moldova, USAID a fost prezentă din 1992 și a oferit asistență de circa două miliarde de dolari până în prezent, potrivit autorităților moldovene.
Grosu a întreprins o călătorie de lucru în Statele Unite în perioada 28 martie – 6 aprilie, unde a fost însoțit de ministrul de Externe, Mihai Popșoi.
Agenda vizitei în SUA a inclus inaugurarea a două consulate moldovene, la Sacramento și Chicago, dar și mai multe întrevederi cu senatori și congresmeni republicani și democrați, dar și cu membri ai Grupului de prietenie cu R. Moldova din Congresul SUA.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Alte 55 de farmacii subvenționate de stat vor fi deschise în sate
Alți nouă agenți economici vor deschide, în următoarele șase luni, 55 de farmacii de stat, după ce au participat la cea de-a patra licitație pentru acordarea subvențiilor destinate farmaciilor din localitățile rurale. Farmaciile vor fi înființate în satele cu peste o mie de locuitori.
Cei nouă agenți economici vor deschide de la una la 15 farmacii. Până acum, în cadrul proiectului „Farmacie în Satul Tău”, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) a eliberat 81 de licențe, iar 76 de farmacii sunt deja active, deservind comunitățile rurale.
În total, autoritățile au promis să deschidă 146 de farmacii în următoarele luni.
Potrivit regulamentului, farmaciile sunt înființate în satele cu peste o mie de locuitori și primesc o subvenție lunară ce variază între 10.000 și 20.000 de lei. Dacă veniturile pentru un trimestru depășesc suma de 450.000 de lei, farmacia rurală nu mai primește subvenția.
Vezi și reportajul Tănătarii Noi, raionul Căușeni, satul în care s-a deschis pentru prima dată o farmacie care deservește și locuitorii din satele apropiate.
Totodată, dacă în decursul unui an calendaristic (patru trimestre consecutive) farmacia raportează venituri trimestriale de peste 450.000 de lei, contractul de subvenționare este anulat.
În R. Moldova activează peste 1.500 de farmacii autorizate, dintre care în jur de o mie în municipii și centre raionale.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Reuniune UE pentru a-l convinge pe Trump să renunțe la noile tarife vamale
Miniștrii comerțului din UE se întâlnesc luni, la Luxemburg, pentru a examina o strategie comună prin care să-l convingă pe președintele american Donald Trump să renunțe la noile tarife vamale impuse blocului comunitar.
Miniștrii urmează să analizeze și posibilitatea impunerii unor tarife vamale reciproce, precum și alte măsuri de răspuns, în cazul în care nu va fi posibilă o soluție negociată cu Washingtonul. Este avută în vedere taxarea importului de whisky (bourbon) cu 50%.
Comisarul european pentru strategia industrială, Stéphane Séjourné, a spus presei franceze înainte de discuții că răspunsul european la taxele administrației Trump ar trebui să fie „proporțional”.
Guvernul SUA a introdus pe 3 aprilie tarife vamale universale de cel puțin 10% pentru importurile provenite din aproape toate țările.
Pentru unele țări nivelul tarifelor este mult mai mare, reflectând aparent deficitului comercial pe care îl au SUA cu aceste țări. Astfel, importurile europene de oțel, aluminiu și autoturisme în SUA sunt supuse unei taxe vamale de 25%, iar importul tuturor celorlalte bunuri din UE – cu o taxă de 20%.
La reuniunea de la Luxemburg, Comisia Europeană urmează să propună statelor membre o listă de produse din SUA care ar putea fi supuse unor taxe vamale suplimentare, ca reacție la tarifele lui Trump.
Un produs care a atras atenția și a generat dezbateri în interiorul blocului european este bourbonul american. Comisia a propus impunerea unui tarif de 50% pentru această băutură alcoolică, ceea ce l-a determinat pe Trump să amenințe cu o contra-măsură de 200% pentru băuturile alcoolice provenite din UE, dacă taxa europeană va fi aplicată.
Exportatorii de vin din Franța și Italia și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu posibilele represalii.
„În ceea ce privește bourbonul, sper ca acest element să fie eliminat de pe listă”, a declarat comisarul Séjourné, luni, într-un interviu acordat postului de radio France Inter și citat de Reuters.
Séjourné a mai spus că UE are și alte mijloace de presiune asupra SUA, în afară de tarifele vamale, inclusiv posibilitatea de a exclude companiile americane de la participarea la licitațiile publice europene.
Într-o altă sugestie despre pârghiile pe care le poate aplica UE, pe agenda reuniunii lor de la Luxembourg se află și relațiile comerciale cu China, iar comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, urmează să-i informeze cu privire la discuții recente purtate de el la Beijing.
UE încearcă de ani de zile să convingă China să renunțe la anumite practici comerciale, precum subvențiile de stat, pe care blocul comunitar le consideră ca afectând concurența loială.
După Reuters și DPA
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
