Datele se conțin în studiul „Hărțuirea sexuală la locul de muncă: între percepție și realitate”, realizat în decembrie 2022-ianuarie 2023 de CBS-Research, la solicitarea Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
Potrivit studiului, până la 10% din angajați s-au confruntat cu fenomenul hărțuirii sexuale la locul de muncă, iar 64% dintre ei s-au întâlnit cu forme subtile de hărțuire. Astfel, 27 la sută din respondenți au reclamat priviri nepotrivite la locul de muncă, 18% - gesturi deocheate, 14% - limbaj și glume cu conotație sexuală și aproape 11% - îmbrățișări fără permisiune. De cele mai multe ori, angajații nu consideră aceste exprimări drept hărțuire, fapt ce determină un nivel redus de raportare.
O pătrime din angajați/angajate spun că s-au confruntat cu forme medii de hărțuire: atingeri nepotrivite – 10%, întrebări indiscrete despre viața privată – 9% și, în proporție mai mică, cu săruturi fără permisiune, invitații la întâlniri amoroase, mesaje și comentarii necenzurate pe rețelele sociale, avansuri nepotrivite pe site-urile de socializare și postarea pozelor în ipostaze indecente.
Peste 11% din angajați s-au confruntat cu forme grave de hărțuire sexuală, cum ar fi cerința de a avea relații sexuale în schimbul unei recompense, amenințări pentru a avea relații sexuale și aplicarea forței pentru a întreține relații sexuale.
Cercetarea arată că frecvența cazurilor de hărțuire sexuală este mai mare în rândul femeilor. În ultimele 12 luni, aproximativ 18% din femeile abuzate s-au confruntat cel puțin o dată la 2-3 luni cu forme subtile și medii de hărțuire sexuală, iar altele 25% – cu forme grave de hărțuire.
Studiul mai relevă că o treime din respondenții bărbați nu s-au informat niciodată despre ce reprezintă fenomenul hărțuirii sexuale, ponderea lor fiind cu 9,4% mai mare decât cea a femeilor angajate. De cele mai multe ori, bărbații se informează despre hărțuirea sexuală la locul de muncă din mass-media, iar femeile – de pe rețelele sociale.
Dacă angajații/angajatele ar fi victime ale hărțuirii sexuale, majoritatea consideră că ar fi suficient să discute cu agresorul (agresoarea) pentru a soluționa cazul. Respondenții spun că ar apela la organele de drept doar în cazul formelor grave ale hărțuirii sexuale.
Circa 60% din persoanele abuzate nu au raportat cazurile cu care s-au confruntat și nu au solicitat ajutor. Reticența vine de la neîncredere în organele competente, dar și de presiunea socială și frica de blamare.
Totodată, peste 60% din angajați consideră că persoanele hărțuite sexual au provocat aceste situații prin ținute și/sau comportament.
Cum sunt protejate prin legislație victimele hărțuirii sexuale?
Formele grave ale hărțuirii sexuale sunt prevăzute în articolul 173 din Codul penal „Hărțuirea sexuală” și sunt examinate de Poliție, Procuratură și instanțele de judecată. Formele medii și ușoare nu erau pasibile de răspundere până nu demult. Abia în iunie 2022 în Codul contravențional a fost introdus articolul 702 „Hărțuirea”.
De asemenea, pe 30 martie 2023, Parlamentul a adoptat o lege privind prevenirea și combaterea fenomenului hărțuirii la locul de muncă. Codul contravențional va fi completat cu articole care prevăd atragerea la răspundere a angajatorilor pentru nerespectarea obligației de a întreprinde măsuri de prevenire, examinare și intervenție în cazul constatării actelor de hărțuire sexuală la locul de muncă.
Astfel, neinstituirea procedurilor necesare combaterii hărțuirii sexuale la locul de muncă va fi sancționate cu amenzi între 3.000 și 4.200 de lei aplicate persoanelor fizice și 10.500 și 13.500 de lei – persoanelor juridice. În cazul persoanelor cu funcție de răspundere, amenzile ar putea ajunge până la 10.500 de lei.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne și Procuraturii Generale, în anul 2022 au fost dictate nouă sentințe pe cazuri de hărțuire sexuală, cu două mai mult decât în 2021. Alte 10 dosare penale au fost trimise în judecată, 14 cauze penale au fost pornite în 2022 și au fost înregistrate 20 de sesizări cu privire la comiterea infracțiunii.
