Slovacia și Ungaria, țări din UE și NATO, conduse de regimuri populist-naționaliste care se laudă cu politica lor externă „suverană” - au fost singurele „occidentale” care le-au permis șefilor lor de diplomații să se vadă cu Lavrov în marginea Adunării Generale.
Atitudinea Occidentului față de prezența șefului diplomației ruse la forumul global anual a fost exprimată poate cel mai bine de noul premier britanic, Keir Starmer. El a spus la începutul săptămânii că se miră „cum de Rusia își mai poate arăta fața la ONU” în timpul războiului ei de agresiune împotriva Ucrainei.
Potrivit agenției ruse de stat TASS, care mediatizează intens orice contacte ale Moscovei cu puținii săi prieteni din UE, Ministrul de Externe maghiar Peter Szijjarto a discutat cu Lavrov la 25 septembrie despre aplicarea „acordurilor convenite de președintele rus Vladimir Putin cu premierul maghiar Viktor Orban” la 5 iulie.
Este o trimitere la vizita făcută de Orban la Kremlin la doar cinci zile după ce Ungaria a preluat președinția rotativă a UE. Deplasarea lui Orban în ceea ce el a vrut să pară o misiune de pace pentru Ucraina a fost condamnată de Bruxelles și de mai mulți dintre aliații Ucrainei în UE, care au precizat că Orban n-a avut vreun mandat european.
După Szijjarto, Lavrov l-a primit la ONU și pe ministrul de Externe slovac Juraj Blanar, într-o întâlnire despre a cărei conținut nici măcar TASS nu a reușit să prea multe, spunând că a avut loc „cu ușile închise”.
Cina din ziua înmormântării lui Navalnîi
Szijjarto și Blanar nu-și exasperează prima data colegii din UE întâlnindu-se cu izolatul Lavrov.
Ambii au mers în martie la un summit diplomatic găzduit de orașul turcesc Antalya, și ambii au dat mâna acolo cu Lavrov.
Gestul celor doi a fost cu atât mai condamnat de țările democratice cu cât a avut loc într-o zi specială, sau special de tristă pentru rușii care mai cred în libertate: a fost ziua când a fost înmormântat la Moscova Alexei Navalnîi, activist anti-Kremlin decedat în condiții neelucidate în închisoare, în nordul arctic al F. Ruse.
În seara aceea, ministrul de Externe maghiar, Szijjarto, și-a pus pe rețele poze de la o cină luată în compania lui Lavrov.
Unul din criticii cei mai înverșunați din UE ai maghiarului, premierul polonez Donald Tusk, a calificat gestul lui Szijjarto „de prost gust”.
„Faptul că a petrecut (cu Lavrov) în ziua înmormântării lui Alexei Navalnîi… este încă un semnal trimis de guvernul Ungariei pe care ne este greu să-l acceptăm din punct de vedere moral și politic”, a spus Tusk.
Suveraniștii, între ei
Ungaria și Slovacia sunt singurele țări din UE care nu doar că nu fac eforturi de a se rupe de sursele de energie rusești, dar se declară mulțumite de cooperarea cu Rusia în acest domeniu și vor să o extindă.
Ambele sunt împotriva ajutorării militare a Ucrainei, căreia îi transmit, în limbaj mai mult sau mai puțin direct, că ar trebui să accepte măcar parțial pretențiile lui Putin, dacă vrea pace.
Diplomațiile maghiară și slovacă răspund de obicei criticilor la adresa unor asemenea politici față de Moscova cu argumente „suveraniste”, de felul celor care se aud în retorica politicienilor moldoveni pro-ruși: anume că important este „interesul național” (prin care se înțelege în primul rând energie mai ieftină), iar aliații occidentali ai Ucrainei fac parte dintr-o așa numită „tabără pro-război”.
Maghiarul Szijjarto, care publică mult pe rețele, a postat odată o poză cu sine și cu Blanar la o reuniune UE cu legenda: „Insula slovaco-ungară a bunului simț”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
