Linkuri accesibilitate

Gherman Galușcenko: „Marile concerne energetice ar trebui să participe la refacerea infrastructurii Ucrainei”


Ucrainenii s-au obișnuit să trăiască fără căldură și electricitate, ca urmare a atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, satul Gorenka, Ucraina, 23 decembrie 2022.
Ucrainenii s-au obișnuit să trăiască fără căldură și electricitate, ca urmare a atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, satul Gorenka, Ucraina, 23 decembrie 2022.

Reconstrucția Ucrainei, după război, va costa peste 400 de miliarde de dolari, pe o perioadă de 10 ani, și numai 5 miliarde ar fi necesare pentru a curăța de moloz orașele și satele distruse de război, se arată într-un recent raport al Băncii Mondiale. Iar Kiev-ul caută deja surse posibile de finanțare.

Marile companii energetice internaționale care au obținut profituri imense în 2022 din cauza creșterii prețurilor ca urmare a războiului provocat de invazia Rusiei, ar trebui să investească o parte din acești bani în reconstrucția infrastructurii energetice distruse a Ucrainei, a declarat ministrul Energiei de la Kiev, Gherman Galușcenko, într-un interviu cu Politico.

Galușcenko a susținut, de asemenea, că Occidentul – în pofida sancțiunilor – nu a reușit încă să blocheze total vânzările de energie rusă pentru a preveni un „război fără sfârșit” în Ucraina.

„Au făcut profit pentru că este război”

Ministrul ucrainean al Energiei, Gherman Galușcenko, la Bruxelles, 1 noiembrie 2022.
Ministrul ucrainean al Energiei, Gherman Galușcenko, la Bruxelles, 1 noiembrie 2022.

„Multe companii energetice fac profituri extraordinare din cauza războiului. Le estimăm la peste 200 de miliarde de dolari", a spus Galușcenko, aflat într-o vizită la Bruxelles. „Obțin acești bani pentru că noi luptăm, pentru că suntem în război”.

„Cred că ar fi corect să împartă acești bani cu noi, să ne ajute să refacem sectorul energetic”, a argumentat Galușcenko.

Se estimează că suma de 200 de miliarde de dolari este profitul înregistrat în 2022 de cele mai mari cinci companii energetice: BP, Chevron, ExxonMobil, Total și Shell. Școala de Economie de la Kiev, pe de altă parte, estimează la 140 de miliarde de dolari pierderile suferite de Ucraina, ca urmare a distrugerii unei părți a infrastructurii energetice.

Galușcenko a avertizat totodată, că Moscova continuă să exporte energie, în pofida sancțiunilor și plafonului pe prețul gazului pus de țărilor din G7, iar aceste venituri finanțeazează mașina de război rusească. „Acești bani se traduc în ucraineni morți”, a mai spus ministrul Energiei.

La începutul lunii martie, agenția Bloomberg relata că veniturile Rusiei din exportul de petrol s-au înjumătățit aproape în februarie față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce veniturile din vânzarea de gaze au scăzut cu 42%, dovadă că sancțiunile internaționale sunt eficiente.

Embargoul UE pe importul de petrol din Rusia a provocat și căderea dramatică a prețului pentru țițeiului din Urali.

Ucraina, sursă alternativă de combustibil nuclear

Pe teritoriul Uniunii Europene funcționează încă 18 centrale nucleare construite de Rusia în Finlanda, Slovacia, Bulgaria, Ungaria și Cehia iar pentru acestea nu există o sursă alternativă de aprovizionare cu combustibil.

În interviul cu Politico, ministrul ucrainean al Energiei, Gherman Galușcenko a anunțat că, în curând, Kievul ar putea furniza acest combustibil nuclear. În cooperare cu firma americană Westinghouse, Ucraina este pe cale de a dezvolta producția de combustibil adaptat specificului reactoarelor rusești, iar primele livrări s-ar putea face la „începutul anului viitor”, a spus Galușcenko.

Totodată a repetat cererea Kievului ca Occidentul să sancționeze gigantul rus Rosatom, care administrează în acest moment abuziv centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie, cea mai mare din Europă, centrală aflată de luni de zile sub ocupația Rusiei.

Directorul general AIEA, Rafael Grossi, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, au vizitat centrala hidroelectrică de pe Nipru, regiunea Zaporojie, Ucraina, 27 martie 2023.
Directorul general AIEA, Rafael Grossi, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, au vizitat centrala hidroelectrică de pe Nipru, regiunea Zaporojie, Ucraina, 27 martie 2023.

La sfârșitul lunii februarie, UE a adoptat al 10-a pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, dar nu a inclus și sectorul nuclear, controlat de Rosatom.

Încă de atunci, Ucraina, susținută de Polonia, a avertizat că în absența acestor sancțiuni, Rusia rămâne o amenințare la adresa securității energetice și a economiilor europene, citând exemplul centralei de la Zaporojie.

„Următorul nostru pas, oricât ar fi de dificil, trebuie să fie sancționarea sectorului nuclear din Rusia”, a spus și ministra poloneză pentru mediu, Anna Moskwa, la o reuniune de teme energetice din Croația. Și a propus ca Rusia să fie expulzată și din Agenția Internațională pentru Energie Atomică, structura ONU care reglementează și supraveghează sectorul nuclear civil.

Rusia și-a suspendat deja participarea în ultimul tratat cu Statele Unite privind controlul armelor nucleare, așa-numitul New START, reamintește agenția Reuters.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG