„Asistența depinde de îndeplinirea unor pași concreți în privința drepturilor omului și libertăților fundamentale în regiunea transnistreană de convenit cu guvernul Republicii Moldova înainte de acordarea acestui sprijin”, se spune într-un răspuns dat Europei Libere de Delegația Uniunii Europene.
Surse de la guvern au spus Europei Libere că autoritățile de la Chișinău au trimis administrației de la Tiraspol o listă de propuneri și se află în așteptarea unui răspuns. Lista nu a fost dezvăluită, dar Chișinăul cere de mult timp Tiraspolului eliberarea unor persoane considerate deținuți politici, acces pentru presa de pe malul drept în stânga Nistrului și înlăturarea unor piedici pentru libera circulație peste Nistru.
Pentru prima dată în existența sa, regiunea secesionistă a rămas, la 1 ianuarie, fără gaze rusești, concernul rus Gazprom oprind livrările la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. O lună mai târziu, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul de la Chișinău pentru a evita o criză umanitară.
- Citește și: Gaze românești, americane și azere, cumpărate de moldoveni pentru regiunea transnistreană, pe banii UE
UE spune că așteaptă „pași concreți” în domeniul drepturilor omului și libertăților fundamentale în regiunea transnistreană în schimbul ajutoarelor pentru gaze, după 10 februarie. Lista acestor pași mai trebuie convenită, iar guvernul de la Chișinău joacă un rol central în acest proces.
La epuizarea ajutorului umanitar pentru perioada 1-10 februarie, care constă în livrarea de gaze cumpărate pe piața europeană dintr-un grant de 20 de milioane de euro oferit de UE, intră în vigoare un nou pachet de asistență condiționată, care este de trei ori mai mare.
În afară de pași în domeniul drepturilor omului și libertăților fundamentale, UE și guvernul de la Chișinău vor să se asigure ca gazele livrate în stânga Nistrului ajung strict la consumatorii casnici și instituțiile publice vitale, ca școlile sau spitalele, dar nu sprijină industria grea sau minele de criptomonede din regiunea transnistreană.
„Activitățile cu consum intens de energie (de ex. industriile) nu pot beneficia de sprijin, direct sau indirect”, a spus Europei Libere Delegația UE în R. Moldova.
Guvernul de la Chișinău mai insistă ca administrația de la Tiraspol să majoreze treptat tarifele la energie în stânga Nistrului, așa încât acestea să atingă în timp nivelul de pe malul drept, unde sunt de zeci de ori mai mari. Echilibrarea tarifelor ar pune în condiții egale și populația, și întreprinderile de pe cele două maluri.
Ce pași vor să vadă la Tiraspol deputații de la Chișinău
În așteptarea anunțului despre măsurile cerute administrației de la Tiraspol în domeniul drepturilor omului și libertăților fundamentale, Europa Liberă a întrebat ce așteptări au mai mulți deputați de la Chișinău.
Atât deputați din partidul de guvernământ (PAS), cât și deputați din opoziție au spus că își doresc în primul rând ca Tiraspolul să respecte dreptul la libera circulație și la libera exprimare.
„Dacă vreți să beneficiați de ajutorul UE, unde valorile, drepturile omului și libertățile sunt chintesența, fiți amabili și respectați-le”, a spus președintele parlamentului, Igor Grosu, care este și liderul PAS.
Printre măsurile pe care le așteaptă, el a numit înlăturarea posturilor de control de la intrarea în regiunea transnistreană și eliberarea deținuților despre care organizații pentru drepturile omului spun că au fost întemnițați din motive politice.
Deputatul comunist, Valeriu Muduc, a spus și el că așteaptă pași către libertatea de exprimare și de circulație în regiunea transnistreană, dar și „înlăturarea impedimentelor” pentru realizarea în stânga Nistrului a unor politici și programe guvernamentale aplicate pe malul drept.
Tiraspolul încă tace, dar deja face
Tiraspolul nu a răspuns imediat ofertei de ajutor pentru perioada de după 10 februarie formulată de UE și guvernul de la Chișinău. Biroul politici de reintegrare a spus Europei Libere prin reprezentanta sa, Mariana Sarî, că în seara de 6 februarie autoritățile moldovene încă nu primiseră „niciun răspuns direct” la oferta trimisă la Tiraspol cu două zile mai devreme.
Cu toate acestea, presa și autoritățile au remarcat o serie de schimbări.
Pe 3 și 4 februarie, în premieră, experții din domeniul energetic de la Chișinău au vizitat obiectivele ale industriei grele din regiunea separatistă, inclusiv uzina metalurgică din Râbnița, centrala de la Cuciurgan (MGRES) și compania Tehnopark, unde există o fermă de minare de criptomonedă.
Delegații de la Chișinău „nu au constat abateri”, adică întreprinderile respective nu consumau gaze din ajutoarele umanitare europene livrate începând cu 1 februarie, a spus guvernul de la Chișinău.
De asemenea, în seara de 4 februarie, principala companie de televiziune prin cablu din stânga Nistrului - Interdnestrcom (IDC) - a început să difuzeze postul public Moldova 1 inclus în grila sa de emisie, iar autoritățile de la Chișinău au sugerat că este și aceasta o consecință a crizei gazelor.
În fine, pe 6 februarie, liderul secesionist Vadim Krasnoselski a cerut, iar așa-zisul soviet suprem de la Tiraspol a abrogat pe loc o lege din 2018, care permitea activitatea fermelor de criptomonedă. Ca motiv al abrogării au fost invocate „anumite restricții privind volumele de gaz”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
