Specialiștii în psihologie au lucrat aproape un an la elaborarea proiectului, după alte tentative de a avea în Moldova o lege care să organizeze activitatea psihologilor.
Activitatea psihologului trebuie, în primul rând, să nu dăuneze pacientului
„Avem o problemă destul de mare. În comunitate avem așa-ziși psihologi, care au făcut cursuri de 3-4 luni online și se declară psihologi. Alții au făcut doar masterat și se declară psihoterapeuți, dar nu au nicio calificare. Asta are un impact negativ asupra sănătății oamenilor”, a declarat Europei Libere psihologa și psihoterapeuta Daniela Sîmboteanu, una dintre autoarele proiectului.
Experta spune că, la fel ca în profesia de medic, activitatea psihologului trebuie, în primul rând, să nu dăuneze pacientului. „Pentru aceasta, este nevoie de un act normativ care să stabilească ce e admis și ce nu e admis în meserie”, spune Sîmboteanu.
Principalele prevederi ale legii
Proiectul de lege prevede, în primul rând, ca profesia de psiholog să fie atribuită unui absolvent de la Psihologie cu diplomă de licență, eliberată de instituțiile de învățământ din R. Moldova sau obținute într-un alt stat, recunoscute și echivalate în R. Moldova. Acesta va trebui să își perfecționeze cunoștințele teoretice și practice pe parcursul întregii activități.
Psihologii vor putea activa în sistemul public, ca funcționari, cadre didactice sau în alte funcții. În sistemul privat, ei pot fi salariați, angajați în companii private sau să ofere servicii, cu drept de liberă practică.
O dată la 5 ani, psihologii vor fi atestați de Colegiul Național al Psihologilor (care se va forma după ce va fi aprobată legea), pentru a fi stabilit gradul lor de calificare.
Aceștia vor putea avea trei trepte de specializare:
- psiholog practicant – deține o diplomă de licență în psihologie și poate să se specializeze în consiliere psihologică, psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională.
- psiholog specialist – deține o diplomă de licență și o diplomă de master în psihologie sau titlul de doctor în psihologie. Acesta va trebui să parcurgă un program de formare profesională de lungă durată.
- psiholog principal – va deține o diplomă de licență și de master în psihologie sau titlul de doctor în psihologie. Va avea minim 5 ani de experiență ca psiholog specialist.
Psihoterapeuta Daniela Sîmboteanu precizează că un specialist care are doar 3 ani de studii de licență nu va putea să-și deschidă un cabinet privat și să activeze ca psiholog de liberă practică, să ofere consiliere psihologică sau să facă psihoterapie. Va putea fi doar psiholog școlar sau de orientare profesională.
- Citește și: Un psiholog școlar la tot raionul sau de ce nu au elevii de la țară consiliere psihologică
Totodată, legea va permite ca cei care au doar studii de masterat și au practicat până acum psihologia timp de mai mulți ani să aibă posibilitatea să facă și licența, „ea va fi obligatorie”, spune specialista.
Libera practică
Atestatul de liberă practică va fi acordat de Colegiul Național al Psihologilor, care va permite deținătorilor să activeze în:
- cabinet individual – fondat de un singur psiholog, titular al cabinetului
- cabinet asociat – fondat de doi și mai mulți titulari ai atestatului de liberă practică, fiecare practicând profesia de sine stătător;
- societate profesională – persoană juridică, formată din psihologi și condusă de un psiholog ales de membrii acesteia.
„Psihologul va pregăti un dosar cu toate actele necesare în specializarea care și-o dorește și va obține acest atestat. De exemplu, psihologie educațională, organizațională, clinică sau psihoterapie. Vor fi psihologi de liberă practică care trebuie să corespundă calificărilor trecute de pe ușă”, spune Sîmboteanu.
De asemenea, un psiholog poate avea atestate în câteva domenii concomitent.
Registrul unic al psihologilor
După ce va fi aprobată legea, va fi creat un registru unic al psihologilor – un document public, care urmează să fie actualizat permanent și pus la dispoziția beneficiarilor de asistență psihologică pe internet.
Un psiholog poate fi eliminat din registru dacă cere acest lucru, dacă i se retrage sau suspendă atestatul de liberă practică sau dacă o instanță de drept sau Colegiul Național dictează o sentință sau o măsură disciplinară care îi interzice să exercite profesia de psiholog.
Colegiul Național al Psihologilor
Acesta va funcționa ca „asociație profesională, apolitică, autonomă și independentă”, cu patrimoniu și buget propriu, va apără drepturile și interesele psihologilor și va avea trei filiale teritoriale – la Bălți, Chișinău și Cahul.
Orice psiholog va putea deveni membru al Colegiului Național al Psihologilor și va plăti anual cotizația de membru, în mărimea stabilită de congresul colegiului.
Colegiul aprobă codul de deontologie al psihologilor și standardele de calitate ale serviciilor de asistență psihologică; atestă, suspendă și retrage dreptul de liberă practică; duce evidența cabinetelor individuale, cabinetelor asociate și ale societăților profesionale; gestionează registrul unic al psihologilor etc.
În cadrul colegiului, va activa o comisie de etică, care va putea sancționa psihologii pentru încălcarea legii sau a codului deontologic prin avertizare, mustrare, suspendarea activității pe o perioadă de la o lună la un an și încetarea activității de liberă practică în una sau mai multe specialități.
- Te-ar putea interesa și: Și bărbații au depresie: „Nu eram sigur dacă voi ajunge până mâine”
Tarifele psihologilor vor fi limitate
Proiectul prevede că „psihologii cu statut de liberă practică vor avea dreptul să stabilească tarife în funcție de complexitatea serviciilor prestate și de calificare, în limitele stabilite de Colegiul Național”.
Sîmboteanu susține că astfel se va pune capăt prețurilor exagerate. „Asta au cerut și psihologii la discuțiile pe care le-am avut cu ei. Tariful va fi stabilit de către Colegiul Național, în consultare cu psihologii”, explică experta.
Acum, prețurile variază între 300 de lei, la centrele de sănătate mintală, și 5.000 de lei, pentru o ședință de psihosomatică.
Legea mai prevede ca unele categorii de populație să aibă dreptul la asistență psihologică garantată de stat. Este vorba despre copiii cu probleme de incluziune școlară și aflați în situații de risc; tinerii de 10-24 ani, cu scopul integrării sociale a acestora; beneficiarii serviciilor sociale, medicale, comunitare; victimele infracțiunilor; sinistrații.
Serviciile vor putea fi subcontractate de stat și pentru salariați, în baza poliței de asigurare medicală, „dar mecanismul se va reglementa abia după ce va fi aprobat proiectul”, a adăugat Sîmboteanu.
Ce spun psihologii despre această lege
Cezara Dilevschi este psiholog și psihoterapeut de 17 ani și lucrează într-un spital privat și în cabinetul individual. Specialista spune că așteaptă demult o astfel de lege, care ar evalua cunoștințele psihologilor și i-ar obliga să se perfecționeze permanent.
Psihicul uman necesită atenție, trebuie să lucrăm cu mănuși de catifea, în pași de balerină
„Astăzi, mulți psihologi nu au competențele pe care le declară, nivelul lor de studii și cunoștințe nu corespund competențelor și acest lucru nu-l verifică nimeni. Sunt mulți așa-numiți specialiști care fac rău oamenilor. Am avut multe cazuri după așa intervenții. Psihicul uman necesită atenție, trebuie să lucrăm cu mănuși de catifea, în pași de balerină”, a declarat Europei Libere Dilevschi.
Psihologul de peste 20 de ani și asistent universitar, Dan Simion spune că legea este necesară, „dar sunt lucruri neclare, care trebuie lămurite”.
De exemplu, Simion nu este de acord ca tarifele să fie stabilite de Colegiul Național. „Piața este liberă și piața dictează tariful. Colegiul poate formula o politică de prețuri vizavi de valoarea unui serviciu, dar nu are dreptul să impună tarife”, spune psihologul.
De asemenea, Dan Simion este nemulțumit că legea îi va obliga pe psihologii care lucrează pe bază de patentă să își facă cabinet individual. „Din punct de vedere organizatoric, cabinetul individual este mai complicat decât patenta. Ca formă juridică de organizare, lucrurile sunt mai complexe. În România este PFA (persoană fizică autorizată) sau echivalentul patentei”, spune acesta.
Va fi instituită o zi profesională a psihologilor
Potrivit Danielei Sîmboteanu, autoarele proiectului au consultat legile psihologilor din România și Canada, normativele Federației Europene a Psihologilor. „Unele țări au reglementat doar activitatea de liberă practică, de exemplu, România. Noi ne-am dorit reglementarea activității tuturor psihologilor, nu doar a celor care vor să își deschidă cabinet privat”, explică aceasta.
Legea va intra în vigoare abia la un an după publicarea în Monitorul Oficial, iar sărbătoarea profesională „Ziua psihologului” va fi marcată anual în data aprobării legii.
Potrivit notei informative care însoțește proiectul legii cu privire la exercitarea profesiei de psiholog, în prezent, circa 1.000 de psihologi lucrează în sectorul public – în domeniile educație, sănătate, asistență socială, ordine publică, justiție. Numărul celor care activează în sectorul privat este necunoscut.
Proiectul a fost elaborat de deputata PAS Liliana Grosu, cu participarea expertelor Daniela Sîmboteanu și Virginia Rusnac.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
