Actuala componență a Adunării Populare a Găgăuziei (legislativul local) a fost aleasă pe 19 septembrie 2021. Aleșii locali găgăuzi susțin însă că în cazul lor nu se aplică regula privind expirarea mandatelor valabilă în cazul Parlamentului, adică exact la patru ani de la alegere. Vicespicherul găgăuz Gheorghe Leiciu – invocând acte locale, pentru că legislația națională nu ar oferi claritate – susține că mandatele expiră la patru ani de la ședința de constituire, adică pe 12 noiembrie 2025, și că alegerile ordinare ar trebui să fie organizate cel târziu la mijlocul lui noiembrie.
Experți din regiune cu care a vorbit Europa Liberă admit însă că există riscul ca acestea să nu fie organizate nici până la sfârșitul anului.
Găgăuzia, fără autoritate electorală locală
Aparent, problema este una tehnică – în autonomia găgăuză nu există în prezent o autoritate electorală locală care să se ocupe de organizarea alegerilor. Și asta după ce, în decembrie 2023, aleșii locali au desființat Comisia Electorală Centrală de la Comrat, la inițiativa spicherului găgăuz Dmitri Constantinov, care a argumentat că această instituție cu statut permanent ar fi „ineficientă” în perioada dintre campaniile electorale.
Decizia a venit după ce anterior, în același an, Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a revizuit statutul organului electoral din autonomie, redenumit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, în contextul implementării noului Cod Electoral, adoptat în 2022. Comratul a criticat această „retrogradare”, susținând că astfel îi sunt limitate atribuțiile.
Între timp, anul trecut, Curtea de Apel Comrat (comasată ulterior cu cea de la Cahul pentru a crea Curtea de Apel Sud cu sediul la Cahul) a declarat ilegală dizolvarea instituției electorale găgăuze, însă Comratul a ignorat hotărârea. Litigiul se află încă pe rol la Curtea Supremă de Justiție.
Deși s-a tot vorbit despre nevoia urgentă de a reînființa autoritatea electorală regională din Găgăuzia (inclusiv în contextul parlamentarelor din septembrie), Adunarea Populară de la Comrat - cu o majoritate controlată de oligarhul condamnat Ilan Șor, potrivit observatorilor locali - nu s-a grăbit să rezolve problema și nici să stabilească data alegerilor în legislativul local.
Șefa autorității electorale naționale pune responsabilitatea pe seama deputaților găgăuzi, iar voci de la Comrat afirmă că incertitudinea electorală din Găgăuzia i-ar conveni grupării Șor, care ar putea folosi autonomia ca pe un instrument de destabilizare a Republicii Moldova până și după alegerile parlamentare din septembrie.
Comratul cere eliminarea contradicțiilor
Aleșii locali găgăuzi dau de înțeles însă că procesul ar dura din motive obiective și că rezolvarea ține nu doar de ei. Într-o discuție cu Europa Liberă, vicepreședintele Adunării Populare de la Comrat, Gheorghe Leiciu, a explicat că, recent, deputații autonomiei au făcut ajustări la codul electoral local; au aliniat la prevederile legii cu privire la statutul special al Găgăuziei și la legislația națională mecanismul de desemnare și aprobare a autorității electorale de la Comrat.
Potrivit lui Leiciu, deja a fost anunțat procesul de selectare a unei noi componențe a autorității electorale din Găgăuzia, care va avea statut permanent și va fi formată din șapte membri: trei din partea Adunării Populare; trei din partea Executivului găgăuz și unul din partea instanței de judecată de la Comrat.
„Cel mai probabil, data organizării alegerilor va fi fixată atunci când va fi aprobată decizia cu privire la crearea unei noi autorități electorale cu o componență nouă. Noi trebuie să examinăm aceste aspecte în ritm alert pentru a ne încadra în termene”, a spus Leiciu.
Vicespicherul găgăuz susține că, în prima jumătate a lunii august, la Comrat, va exista o nouă autoritate electorală. Leiciu atrage însă atenția că există o contradicție pe care trebuie să o rezolve Chișinăul. Conform legilor găgăuze, dar și a Codului Electoral al Republicii Moldova, toate litigiile cu caracter electoral și aprobarea rezultatelor alegerilor din autonomie țin de competența Curții de Apel Comrat, instituție care a fost lichidată între timp într-un nou proces de recroire a hărții instanțelor de judecată din țară. Comratul a acuzat atunci că acest lucru ar contravine legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, care spune că autonomia are o Curte de Apel proprie. Comratul a cerut acum Președinției și Parlamentului de la Chișinău să găsească o soluție.
Chișinăul nu se implică în situația „cețoasă”
Pentru șefa Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău, Angelica Caraman, situația privind crearea unei noi autorități electorale în autonomia găgăuză și pregătirile pentru alegeri este încă destul de complicată și „cețoasă.”
Într-o discuție cu Europa Liberă, Caraman a explicat că CEC nu poate interveni în nici un fel în situația din Găgăuzia, unde există „un specific”, și nu poate substitui un organ electoral regional în contextul organizării unui proces electoral.
Angelica Caraman spune că situația incertă a fost creată de autoritățile de la Comrat și că a afectat organizarea în autonomie a alegerilor prezidențiale și a referendumului de anul trecut.
Totuși Comratul nu poate descâlci singur ițele. În cazul creării unei noi autorități electorale la Comrat, componența nominală va trebui confirmată și printr-o hotărâre a CEC. Totodată, autoritatea electorală națională se află în litigiu cu Comratul, nefiind încă limpezită situația ce ține de dizolvarea instituției electorale locale precedente. Iar o nouă componență a Consiliului Electoral Central de la Comrat nu va putea fi confirmată până nu va exista claritate cu entitatea dizolvată în 2023, a spus șefa CEC.
Angelica Gherman a admis, de asemenea, că ar mai fi loc pentru ajustarea și armonizarea legislației naționale cu cea a autonomiei găgăuze.
„Calculele lui Șor”
Directorul portalului găgăuz laf.md, Vitalii Gaidarji, consideră că dizolvarea autorității electorale găgăuze nu a fost întâmplătoare. Potrivit lui, această acțiune a țintit buna desfășurare în autonomie, anul trecut, a alegerilor prezidențiale și a referendumului pro-european. „A fost un calcul pentru a ajunge exact în situația actuală, una suspendată”, spune Gaidarji.
„Judecând după ritmurile cu care se mișcă lucrurile, pentru ca scrutinul să aibă loc în noiembrie, practic, nu mai este timp. Cel mai probabil, ele se vor desfășura la sfârșitul acestui an sau la începutul celui viitor”, crede Vitalii Gaidarji.
În opinia lui, situația incertă cu alegerile regionale îi convine grupării Șor. „Acesta așteaptă, probabil, să treacă alegerile parlamentare și, în funcție de rezultate, să aibă câmp de manevră”, spune jurnalistul, un observator de mulți ani al proceselor electorale din Găgăuzia.
Alegeri comasate?
Jurnalistul Vitalii Gaidarji spune că un alt scenariu discutat în culoarele politice găgăuze prevede că, cel mai probabil, după o posibilă condamnare, la 5 august, a bașcanei Evghenia Guțul, Comratul ar putea să recurgă la organizarea concomitentă a alegerilor în Adunarea Populară și a celor ale guvernatorului regiunii.
Șeful Biroului Cancelariei de Stat în Găgăuzia, Serghei Cernev, a admis la postul public de televiziune Moldova 1 că situația cu alegerile din Găgăuzia nu se va limpezi până nu va fi emisă o sentință finală pe dosarul Guțul și nu vor fi cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare. Șor are nevoie de Găgăuzia pentru a ține R. Moldova în instabilitate, cu calculul să o folosească, alături de Transnistria, pentru a detona situația din țară, consideră Cernev.
Întrebat de Europa Liberă despre o eventuală organizare simultană a scrutinului pentru Adunarea Populară și a celui pentru alegerea bașcanului, vicespicherul găgăuz Gheorghe Leiciu a spus că sunt examinate la nivel ipotetic orice scenarii, „dacă la un moment dat [bașcana] nu-și va putea exercita atribuțiile sau își va da demisia”.
Adunarea Populară de la Comrat numără 35 de deputați pe un mandat de patru ani. Alegerile se desfășoară în baza sistemului electoral majoritar în 35 de circumscripții electorale uninominale. Legea prevede că organul legislativ găgăuz se constituie pe coraportul: un deputat la 5 mii de alegători, condiția fiind ca fiecare localitate din autonomie să aibă cel puțin un deputat.
La ultimele alegeri locale în legislativul găgăuz, din 19 septembrie 2021, au fost înregistrați 123 de candidați, dintre care 100 independenți. Din cei 35 de deputați aleși, nouă sunt din partea Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, unul – de la Partidul „Acasă Construim Europa” și 25 sunt independenți. De regulă, în campaniile electorale din Găgăuzia predomină candidații independenți și mai puțin partidele politice.
Sistemul politic găgăuz este unul puțin dezvoltat, afirma anterior într-un podcast al Europei Libere jurnalistul găgăuz Mihail Sirkeli, actualul cadru legislativ descurajând înregistrarea formațiunilor politice găgăuze.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
