Pe locul doi s-a clasat Victoria Furtună, cu peste 18.000 de voturi – candidată independentă, susținută însă de grupuri afiliate oligarhului fugar Ilan Șor. Fosta guvernatoare a autonomiei găgăuze, Irina Vlah, a acumulat de aproape două ori mai puține voturi.
Găgăuzia este regiunea care i-a adus Victoria Furtună cele mai multe voturi. În 10 localități din autonomie, ea a luat mai multe voturi chiar decât candidatul favorit.
De exemplu, în orașul Vulcănești, peste 2.600 de oameni au votat-o pe Furtună, cu circa 50 de voturi mai mult decât a adunat Stoianoglo. Iar în orașul Taraclia, centrul cultural și istoric al bulgarilor din Republica Moldova, peste 3.000 de alegători și-au dat votul pentru Furtună, în timp ce pentru Stoianoglo - de aproape trei ori mai puțin.
În satul Baurci, Stoianoglo și Vlah nu au acumulat atâtea voturi împreună cât a luat Furtună - peste 1.200. Într-un sătuc cu 397 de alegători pe listele electorale, Carbalia, 110 și-au dat votul pentru aceeași candidată, în timp ce pe Vlah au votat-o 30 de oameni, iar pe Stoianoglo – 54. O situație asemănătoare este în satul Chioselia Rusă, unde, din cei 587 de alegători înscriși pe listele electorale, 144 și-au dat votul pentru Furtună.
- Citește și: Medicul suspectat că vota în locul bătrânilor de la un azil din Comrat, reținut de Poliție
Și în satul Cazaclia, Furtună a acumulat aproape de două ori mai multe voturi decât Stoianoglo – 1.700. Vlah nu a avut nici 200 de voturi.
O diferență mare de scor se poate observa în satul Cișmichioi, unde peste o mie de oameni au votat-o pe Furtună, 567 – pe Stoianoglo și 124 – pe Vlah.
În satul Etulia, Furtună a acumulat 965 de voturi, aproape de trei ori mai mult decât Stoianoglo și de 16 ori mai mult decât Vlah.
Cum s-au împărțit voturile la referendum?
Doar trei localități - orașele Taraclia, Vulcănești și satul Chioselia Rusă - au obținut un maxim de voturi, între 5 și 10 la sută, din partea alegătorilor care au spus „Da” la referendum. Celelalte localități din regiune au mai puțin de 5% pentru același răspuns.
Victoria Furtună a fost procuror anticorupție și s-a lansat în campania electorală la Tiraspol, susținând, fără probe, că actuala guvernare de la Chișinău că s-ar pregăti să atragă R. Moldova în războiul din Ucraina, inclusiv prin dezghețarea conflictului din regiunea transnistreană.
În campania electorală, jurnaliști de investigație au scris că Victoria Furtună ar fi fost susținută de oligarhul fugar Ilan Șor. Sociologul Vasile Cantarji a spus în cadrul podcastului Europei Libere „În esență...” că peste 40% din voturile obținute de Furtună au venit din Găgăuzia, Taraclia și Orhei, unde Șor, prin practici abuzive, a avut succese electorale anterior și unde administrațiile îi sunt docile.
Potrivit Inspectoratului General al Poliției, gruparea lui Șor ar fi cheltuit aproape 40 de milioane de dolari în ultimele două luni pentru coruperea alegătorilor moldoveni.
Vezi și reportajul din Ceadîr-Lunga, unde Uniunea Europeană a investit 100 de milioane de lei prin diverse proiecte, însă 94% din alegători au spus „Nu” integrării europene la referendum.
Câți alegători au votat-o pe Vlah la funcția de bașcan și ce scor a avut Stoianoglo la același scrutin?
Juristă de profesie, Irina Vlah și-a început cariera politică în 2005, când a fost aleasă în Parlament pe listele Partidului Comuniștilor. Cu PCRM, a deținut funcții de conducere, a obținut repetat mandate de deputat și a candidat, în 2010, la funcția de bașcan (guvernator al Găgăuziei), fără să ajungă în turul doi.
Ulterior, s-a distanțat de comuniști, acuzându-i de colaborare cu forțele pro-europene. Cu sprijinul Partidului Socialiștilor deja, în 2015, devine prima femeie bașcan a autonomiei găgăuze. Iar în 2019, obține al doilea mandat, cu scorul record de peste 91% din voturi (aproape 50.000 de voturi).
La alegerile prezidențiale din 2024, Irina Vlah a fost votată de numai 9.500 de alegători, de cinci ori mai puțin decât în 2019. Vlah a fost votată de mai mulți alegători inclusiv în 2015, când a obținut primul mandat de bașcană – cu 32.000 de voturi.
Originar de la Comrat, Alexandr Stoianoglo a candidat și el pentru funcția de bașcan în 2015, ca independent, și a fost votat de 3.100 alegători. Anterior, el a fost deputat pe listele Partidului Democrat, condus pe atunci de oligarhul fugar Vlad Plahotniuc.
În 2019, Stoianoglo a devenit procuror general cu sprijinul socialiștilor, dar a fost suspendat din funcție după alegerea pro-europenei Maia Sandu ca șef al statului.
Tot socialiștii l-au înaintat pe Stoianoglo drept candidat la prezidențiale în 2024.
- Te-ar putea interesa și: Bătălia finală pentru președinție: Sandu vs. Stoianoglo, realizări, eșecuri, promisiuni
Fostul procuror general este cercetat penal în câteva dosare sub acuzații de corupere pasivă, divulgare de informații private, abuz în serviciu și îmbogățire ilicită.
Un caz legat de suspendarea sa din funcția de procuror general i-a adus câștig de cauză la CEDO. Altul, privind „expulzarea profesorilor turci”, a fost clasat. Însuși Stoianoglo respinge toate acuzațiile, afirmând că dosarele ar fi fabricate de actuala putere.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
