Deznodământul era cunoscut, dar ritualul a fost respectat: miniștrii propuși au fost audiați în comisii și au fost respinși (cu excepția unuia, care a primit aviz favorabil … din greșeală !), s-a mers apoi în parlament și iarăși s-a trecut la vot: nicio șansă, bineînțeles, pentru ipoteticul guvern Dacian Cioloș. E de admirat, totuși, seriozitatea cu care atât prim-ministrul desemnat cât și toți candidații la poziția de miniștri și-au asumat rolurile, și-au prezentat programele, au răspuns la întrebări și au suportat atacurile, adesea grobiene, la care i-au supus adversarii politici dar și foștii aliați de la guvernare.
Raționamentul pe care a mizat Cioloș era, în principiu, corect: situația este extrem de gravă, țara are nevoie de un guvern, ne oferim noi, cei de la USR, voluntari, făcând apel la luciditatea și, de ce nu, la patriotismul parlamentarilor. E drept, n-au lipsit bătăile patetice cu pumnul în piept și efuziunile lacrimogen-patriotarde: o retorică goală, care n-a mișcat lucrurile din loc. Suntem readuși în punctul de plecare și nevoiți să așteptăm ce va decide președintele Iohannis: se va încăpățâna să-l nominalizeze din nou pe Florin Cîțu sau, după cum umblă unele zvonuri, alesul va fi alt lider liberal ? Se va putea reface coaliția, deziderat pe care îl clamează președinții celor trei partide punând însă, în același timp, condiții ce fac imposibilă reconcilierea ?
Criza politică are loc pe fondul unei foarte grave crize sanitare, România depășind nedorite recorduri în ce privește numărul de contaminați și numărul de decese provocate de noul coronavirus. Intervenția lui Iohannis nu mai impresionează pe nimeni, deoarece președintele a fost absent în ultima vreme și nu i se poate trece cu vederea acea declarație din vară, când a spus că România a învins pandemia. Culmea ironiei, acele posturi de televiziune care au sabotat campania de vaccinare și au răspândit tot felul de aberații au schimbat foaia și nu contenesc acum să jelească morții și bolnavii din spitale. Biserica îndeamnă pe credincioși, prin vocea purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, să urmeze sfaturile medicilor dar o serie de prelați, unii cu rang înalt, spun exact contrariul și le cer oamenilor să nu se vaccineze. Situația e disperată în secțiile de terapie intensivă dar pe rețelele de socializare circulă aceleași teorii conspiraționiste inventate de minți dereglate și care au trecere la creduli.
Devine tot mai pregnantă impresia că statul român a eșuat și că nu mai are cum să iasă din fundătura unde a rămas captiv. Și, mai ales, descurajantă este senzația că populația s-a resemnat și că trăiește această multiplă criză ca o fatalitate. Sunt exact condițiile de care pot profita demagogii, impostorii și populiștii.
