Lista de miniştri şi programul de guvernare, validate de Comitetul Politic, al Uniunii Salvați România (USR) vor fi depuse luni la Parlament de premierul desemnat Dacian Cioloş.
Nici liberalii, nici Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) n-au vrut să negocieze cu USR formarea unui nou guvern. Ambele formațiuni au invocat faptul că parlamentarii USR au votat moțiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului condus de Florin Cîțu. Social-democrații și Alianța pentru Unirea Românilor nu au fost luate în considerare de Dacian Cioloș pentru a-și asigura o majoritate.
Dacian Cioloș, 52 de ani, a fost comisar European pentru agricultură și în prezent e șeful liberalilor din Parlamentul European strânși sub umbrela Renew Europe. A mai fost prim-ministru, imediat după tragedia de la Colectiv, din noiembrie 2015 până în ianuarie 2017, când a condus un cabinet de tehnocrați.
De data aceasta, însă, e greu de crezut că Cioloș va putea strânge cele 234 de voturi necesare pentru învestirea lui ca prim-ministru.
PSD a declarat că-și dorește un guvern tehnic, care să scoată țara din criză și apoi în martie anul viitor să organizeze un scrutin anticipat. AUR ar vrea un premier independent, care să pregătească alegeri anticipate și a amenințat că, în cazul în care președintele îl va numi tot pe Florin Cîțu, a doua oară, atunci va iniția procedurile de suspendare a președintelui. Această variantăîncepe să fie agreată de cercuri media destul de influente, în vreme ce alții vorbesc desprenecesitatea demisiei sale.
Potrivit Constituției, în România, președintele poate dizolva parlamentul, dacă două propuneri successive de prim-miniștri sunt respinse de plenul legislativului.
Ar putea parlamentarii români să-și voteze propriul sfârșit cu trei ani înainte de termen? Ar fi o premieră. E doar primul an de mandat, iar senatorii și deputații au depus eforturi pentru a-și câștiga locul pe lista partidului din care fac parte. Niciunul nu e sigur că va mai prinde următorul mandat, așa că s-ar putea să-și urmărească mai degrabă propriile interese, decât pe cele declarative, făcute de liderii lor.
Guvernul Cîțu a căzut după ce premierul l-a demis brusc pe ministrul USR al Justiției, Stelian Ion, fără să se consulte cu partidul acestuia. Cîțu repeta deja aceeași greșeală pe care au făcut-o când l-a demis pe fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu.
În semn de protest, USR a ieșit de la guvernare și apoi, s-a asociat cu PSD și AUR pentru dărâmarea guvernului Cîțu. Înainte de acest gest, destul de brutal, Alianța Salvați România a declarat că nu mai poate face parte dintr-un guvern condus de Florin Cîțu, dar că e gata să continue guvernarea în aceeași formulă, cu PNL și UDMR.
Guvernul Cîțu a căzut pe 5 octombrie, în plină cirză sanitară, iar președintele a tergiversat desemnarea unui nou premier, iar când a făcut-o a preferat pe cineva care, cel puțin teoretic nu poate strânge o majoritate parlamentară în jurul său. Cu toate acestea Uniunea Salvați România vine în parlament cu Dacian Cioloș, cu o listă serioasă de miniștri și cu un program de guvernare în care insistă asupra unui Pact național de vaccinare, care prevede întreruperea contractului de muncă pentru refuzul utilizării certificatului sanitar în cazul celor care lucrează cu publicul și sancțiuni pentru medicii care răspândesc în spațiul public mesaje anti-vaccinare.
După cum spunea prim-vicepreședintele liberal, Rareș Bogdan, după ce va cădea Cioloș la votul din parlament, PNL îl va propune tot pe Florin Cîțu ca premier. Nu e, însă, clar că acest lucru mai rămâne valabil după toate criticile primite de președintele Klaus Iohannis în ultimele două săptămâni și după presiunile venite dinspre Bruxelles și care somează România să-și păstreze stabilitatea.
Apoi, situația e din ce în ce mai critică, iar în ultima săptămână, au murit, în România, peste 2000 de oameni din cauza infectării cu virusul Covid 19, nu mai sunt paturi libere la terapie intensivă de mai bine de zece zile și o serie de bolnavi au fost deja transferați în Ungaria.
