Linkuri accesibilitate

Frică, suspiciune, extenuare | Viața cotidiană într-o regiune din Rusia, la granița cu Ucraina


Evacuarea a aproape trei mii de persoane din 17 blocuri din Belgorod, Rusia, din cauza unui pericol de explozie, la 23 aprilie.
Evacuarea a aproape trei mii de persoane din 17 blocuri din Belgorod, Rusia, din cauza unui pericol de explozie, la 23 aprilie.

Locuitorii din regiunea de frontieră Belgorod din Rusia au fost în prima linie a invaziei Moscovei în Ucraina încă de la început. Nervii erau deja tensionați chiar înainte de raidul transfrontalier de săptămâna trecută al militanților aliniați cu guvernul ucrainean.

Imediat după ce Rusia și-a lansat invazia pe scară largă asupra Ucrainei, adică în februarie 2022, era imposibil să nu vezi semnele războiului peste tot în acest oraș de frontieră din sud-vestul țării.

Oamenii au pictat ori au lipit literele „Z” sau „V” - simboluri ale susținerii efortului de război - peste tot, spune Svetlana, o locuitoare din Belgorod care a cerut să nu-i folosim numele real din motive de securitate. „Acum, nu prea mai este cazul, continuă ea. Se vede mai ales pe echipamentele militare. Sunt urme de autocolante rupte sau bandă adezivă pe mașini; urmele sunt evidente", spune ea. „Printre ai mei, toată lumea a fost împotriva războiului încă de la început și cu toții cred că nu ar fi trebuit să înceapă.”

Departe de zonele de război și de însângeratele câmpuri de luptă din estul și sudul Ucrainei, viața în locuri îndepărtate precum Moscova și Sankt Petersburg, după mai bine de 15 luni de la invazie, a continuat, mai mult sau mai puțin, fără întreruperi majore sau inconveniente catastrofale.

Războiul apare doar în fanfaronadele propagandistice de la televiziunea de stat, în bannerele și panourile publicitare care preamăresc sacrificiile soldaților și în discursurile oficiale care demonizează guvernul ucrainean și pe susținătorii săi occidentali.

Clădirile de apartamente au fost evacuate pe 22 aprilie, după ce un avion de vânătoare Suhoi Su-34 și-a lansat din greșeală proiectilele asupra Belgorodului.
Clădirile de apartamente au fost evacuate pe 22 aprilie, după ce un avion de vânătoare Suhoi Su-34 și-a lansat din greșeală proiectilele asupra Belgorodului.

Situat la doar 60 de kilometri de graniță, de-a lungul unei autostrăzi importante care ducea spre al doilea oraș ca mărime din Ucraina, Harkov, nu a durat mult până ce războiul a ajuns și la Belgorod.

Iar în Belgorod, oamenii sunt obosiți.

„Tocmai am fost în Valuiki” (oraș chiar aproape de granița cu Ucraina), spunea Svetlana într-un recent interviu pentru Current Time. „Nu prea mai susține nimeni războiul”.

Interviurile realizate de Current Time cu actuali și foști locuitori din Belgorod și din orașele din jur arată că oamenii sunt peste măsură de obosiți sau speriați. Regiunea a fost periodic bombardată și atacată cu rachete transfrontaliere; puține dintre acestea au provocat pagube majore, deși câteva, mai ales cel din aprilie 2022 care a aruncat în aer un depozit de combustibil din Belgorod, le-au pus nervii la mari încercări.

Pe 3 iulie 2022, patru persoane au fost ucise și alte patru au fost rănite când o explozie a lovit centrul orașului Belgorod. Autoritățile ruse au acuzat Ucraina că a tras o rachetă asupra orașului, despre care au spus că a fost doborâtă, resturile căzând peste un cartier al orașului.

Dar teama s-a declanșat pe scară largă săptămâna trecută, când un grup de luptători anti-Kremlin care au declarat că sprijină Ucraina a organizat un raid transfrontalier de două zile, în ceea ce a devenit cea mai intensă luptă în interiorul granițelor Rusiei de la lansarea invaziei. Două persoane au murit ca urmare a raidului și a consecințelor acestuia; mai bine de zece persoane au fost rănite.

Cine sunt sabotorii care au atacat regiunea Belgorod
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:34 0:00

Pe 28 mai, guvernatorul regiunii Belgorod a anunțat că în școlile din localitățile cele mai apropiate de graniță restul anului școlar va fi anulat din motive de securitate.

Alina, o altă locuitoare din Belgorod care a cerut, de asemenea, ca numele ei să fie schimbat, a declarat că, deși cei mai mulți locuitori ai regiunii Belgorod s-au obișnuit cu războiul, oamenii sunt încă neliniștiți, de exemplu, de raidurile transfrontaliere.

Ea a spus că se simte frustrată văzând vitrinele magazinelor din localitatea sa natală, Șebkino, la sud-est de orașul Belgorod, mai aproape de graniță, protejate cu saci de nisip în geamuri. Și multe afaceri au fost închise. „Viața în oraș s-a schimbat cu totul: cunoscuții, rudele, oamenii dragi, prietenii mei dragi au plecat”, a spus ea.

Nikita Pamionov, un jurnalist din Belgorod, spune că, inițial, după ce a fost lansată invazia, oamenii din regiune au intrat în stare de șoc. „Apoi, așa cum se întâmplă de obicei, toată lumea s-a obișnuit cu faptul că există un război în desfășurare”, a spus el.

„Luptele sunt acum ignorate mai ales de cei care nu au fost afectați personal”, a spus el.

Agenți ai serviciilor de securitate patrulează în Belgorod pe 22 aprilie.
Agenți ai serviciilor de securitate patrulează în Belgorod pe 22 aprilie.

„Locuitorii din satele de frontieră au simțit mult mai devreme impactul a ceea ce se întâmpla și și știau bine ce se întâmplă. Iar în Belgorod, autoritățile au încercat să distragă cumva atenția oamenilor", a declarat Pamionov. În primăvara anului trecut, și-a amintit el, autoritățile orașului au organizat un festival municipal. „A fost ca și cum s-ar fi ținut un carnaval pe timp de ciumă”, a spus el, vorbind din Belgorod. „Rușii și ucrainenii se omoară între ei la depărtare de 70 de kilometri, iar în Belgorod are loc un festival și totul este în regulă".

„Orașul a devenit cumva sumbru, cenușiu”

Ekaterina Lobanovskaia, jurnalistă dintr-o localitate situată la vest de Belgorod, a fugit din Rusia la câteva luni după invazie. Ea spune că a păstrat legătura cu oamenii de acasă cu care vorbește regulat. „Dacă e să mă iau după ce-mi spun prietenii mei, viața în oraș continuă netulburată”, spune ea. „Dar, recent, am vorbit cu doi dintre prietenii mei și, fără să spună vreun cuvânt anume pe subiectul acesta, mi-au dat de înțeles același lucru: orașul a devenit cumva sumbru, cenușiu."

Un angajat municipal repară trotuarul de lângă monumentul dedicat celui de-Al Doilea Război Mondial, în perioada premergătoare sărbătoririi Zilei Victoriei, la Belgorod, pe 5 mai.
Un angajat municipal repară trotuarul de lângă monumentul dedicat celui de-Al Doilea Război Mondial, în perioada premergătoare sărbătoririi Zilei Victoriei, la Belgorod, pe 5 mai.

„Înainte de război, Belgorodul era însorit, viața era tumultoasă pe-acolo, mereu în forfotă și efervescență. Devenise chiar un șablon că Belgorod este un oraș al bunătății și al prosperității", a spus ea.

Svetlana a spus că, în ciuda celor 15 luni în care invazia devenise cumva iminentă, autoritățile nu au făcut prea multe să pregătească apărarea civilă sau să adopte planuri de pregătire pentru situații de urgență. Adăposturile antiaeriene și antiaeriene existente, situate, în principal, în subsolurile clădirilor sunt închise tot timpul și nici măcar nu sunt funcționale, a spus ea.

„Au fost închise încă din primele zile din cauza măsurilor antiteroriste. Autoritățile au spus că vor fi deschise în cazul unor (tiruri de rachete) sau bombardamente, dar ce să mai discutăm!” se revoltă Svetlana. „Au fost atâtea bombardamente, iar adăposturile nu au fost deschise niciodată. Niciodată.”

Nikita Pamionov îi dă dreptate. „Adăposturile antiaeriene sunt o ficțiune totală”, spune el. „Sunt făcute doar pentru spectacol.... Adăposturile astea nu vor salva pe nimeni, pentru că sunt pur și simplu închise”.

Cei mai mulți oameni care au rămas în regiune par să se fi obișnuit pur și simplu cu războiul de alături, spune Svetlana, dar și cu represaliile din ce în ce mai frecvente de această parte a graniței. „Toată lumea este deja super obișnuită cu războiul. E doar enervant că nu poți dormi suficient din cauza vacarmului apărării aeriene. Dar acum pur și simplu nu-i mai acorzi atenție", spune ea. „Așa că deodată auzi Bang! Bang! Te trezești și prin cap îți trece doar că „Astea chiar că m-au trezit; ia mai dă-i dracului.” „Toți așteaptă să se termine odată”, spune ea.

„Puțini oameni din alte regiuni înțeleg”

Un bărbat, care locuiește în orașul Stari Oskol, la nord-est de Belgorod, susține că majoritatea oamenilor pe care îi cunoaște susțin războiul, pe care Kremlinul îl numește „operațiune militară specială” și-i pedepsește pe cei care îi spun altfel.

„Oskol este departe de graniță. Care e treaba?” le spune bărbatul, care a cerut să-și păstreze anonimatul, celor de la emisiunea Current Time a RFE/RL. "„nainte erau mulți militari la tot pasul, dar acum nu mai vezi picior. Poate că vezi unul, maxim doi soldați pe săptămână, nu ca înainte".

„Suntem departe de front”, a adăugat el. „De ce ne-am face griji?”

Alina spune că oamenii pe care îi cunoște sunt cu siguranță mai nervoși, mai anxioși. „Ne răstim tot mai des unii la alții, ne certăm mai tot timpul cu rudele și cei apropiați”, spune ea. „Fiecare persoană are propria opinie, contrară opiniei tale, apar disensiuni chiar și între prieteni; este o atmosferă tensionată care provoacă certuri. Nimeni nu are nevoie de asta acum, ar trebui să ne sprijinim și să avem grijă unii de alții", spune ea.

Pamionov a spus că societatea a fost cuprinsă de paranoia, văzând spioni și sabotorii la tot pasul.

„Un balamuc total: oamenii se plâng de faptul că bordurile străzilor sunt vopsite în galben și albastru”, a spus el - culorile drapelului ucrainean. El spune că un ales local din cartierul lui le-a cerut oamenilor să nu hrănească porumbeii, deoarece aceștia ar putea veni din laboratoarele de arme biologice din Harkov.

Este o situație foarte dificilă în Belgorod acum, a spus Alina. „Puțini oameni din alte regiuni înțeleg care este această situație”, a spus ea - „puțini înțeleg că acum suntem, scuzați expresia, în rahat până peste cap".

XS
SM
MD
LG