Luptătorii ucraineni au respins o nouă serie de atacuri rusești la Bahmut și în împrejurimile orașului din regiunea estică Donețk, a informat comandamentul armatei ucrainene vineri, 17 martie, în timp ce bombardamentele rusești continuă să facă victime în rândul populației civile.
În sud, orașul Herson a fost din nou ținta unui intens bombardament rusesc, potrivit administrației militare a regiunii.
Guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, a declarat că două persoane au fost ucise și alte opt au fost rănite în ultima zi.
„Pe 16 martie, rușii au ucis doi locuitori ai regiunii Donețk: în Toretsk și în satul Krasnohorivka. Alte 8 persoane din regiune au fost rănite”, a scris Kirilenko pe Telegram.
Statul Major al Forțelor Armate ucrainene a raportat că trupele ruse au lansat peste 70 de atacuri în ultima zi de-a lungul liniei frontului în estul Ucrainei, cele mai multe asupra orașului asediat Bahmut, care este deja distrus.
Au mai fost atacate localitățile Liman, AvdIivka, Marinka și Șahtarsk, a mai spus armata ucraineană.
La Kostiantinivka, localitate din Donețk, un obuz puternic rusesc a rănit șase civili și a avariat zeci de case și infrastructură civilă, se mai arată în raportul cotidian al armatei ucrainene.
Orașul Herson din sudul țării a fost bombardat de 13 ori în 24 de ore, a declarat guvernatorul militar al regiunii, Oleksandr Prokudin, la începutul zilei de 17 martie. O persoană a fost rănită. Prokudin a spus că întreaga regiune Herson a fost ținta a 76 de atacuri de artilerie grea.
Forțele ucrainene au eliberat orașul Herson, pe malul drept al râului Nipru, în noiembrie 2022, forțând trupele ruse să se retragă pe malul stâng.
De atunci, trupele ruse bombardează în mod constant orașul Herson și alte părți ale regiunii aflate sub control ucrainean, provocând numeroase victime în rândul populației civile și distrugând în mod repetat infrastructura energetică. Zone întinse au fost lăsate fără căldură și electricitate în lunile de iarnă.
De la începutul invaziei în Ucraina, Rusia a negat repetat că ar viza populația civilă sau infrastructura civilă, și asta în ciuda dovezilor abundente care demonstrează contrariul.
În plan diplomatic
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba le-a cerut din nou aliaților occidentali să grăbească livrările de arme, pentru că orice întârziere costă, pe front, vieți omenești.
„Dacă o livrare este amânată pentru o zi, înseamnă că cineva va muri în prima linie”, a declarat Kuleba pentru BBC într-un interviu de la Kiev.
El a adăugat că Ucraina nu va uita cine a ajutat-o la nevoie și cine nu.
SUA și Germania au declarat, pe de altă parte, că nu vor trimite deocamdată avioane de luptă Ucrainei, după ce Polonia a anunțat joi că va trimite patru MiG-29. Pe de altă parte, Danemarca spune că este „deschisă” la ideea de a trimite avioane de luptă Kievului.
Din nou China și posibile livrări de arme
Tot vineri, 17 martie, a fost confirmată o vizită de mult anunțată și cu posibile implicații majore pentru războiul din Ucraina: președintele Chinei, Xi Jinping, recent reconfirmat la conducerea țării pentru un al treilea mandat, va face o vizită oficială la Moscova, începând de luni 20 martie. Datele vizitei au fost anunțate de Kremlin și confirmate de ministerul de externe de la Beijing.
„Vor fi discutate chestiuni de actualitate legate de parteneriatul extins și cooperarea strategică dintre Rusia și China”, se arată în comunicatul Kremlinului din 17 martie.
Până acum, China a adoptat o strategie a „neutralității pro-ruse”, a sprijinit verbal și diplomatic Kremlinul în contextul creat de războiul din Ucraina, fără a se implica direct de partea Rusiei. Mai mult, a propus și un plan de pace în 12 puncte, primit cu scepticism la Kiev și în capitalele occidentale.
Statele Unite pe de altă parte, și-au intensificat avertismentele la adresa Chinei să nu livreze armament și muniție Rusiei. În caz contrar, se relatează că Washingtonul se gândește la impunerea de sancțiuni împotriva celei de a doua economii mondiale.
Puști și veste antiglonț
Pe acest fundal, publicatia online Politico.eu a dezvăluit vineri, în premieră, că o serie de firme din China, inclusiv una legată de guvernul de la Beijing, au exportat în Rusia 1.000 de puști de asalt și alte echipamente care ar putea fi folosite în scopuri militare, inclusiv piese de drone și veste antiglonț. Dezvăluirea Politico se bazează pe documente comerciale și vamale.
Livrările au avut loc în perioada iunie – decembrie 2022, conform datelor furnizate de ImportGenius, un agregator de date vamale.
Puștile au fost trimise în Rusia în iunie 2022, dar în declarația vamală erau trecute drept „puști de vânătoare” civile.
Volumul exporturilor chinezești este mic, în nici un caz nu reprezintă un aport substanțial la efortul de război al Rusiei, remarcă Politico, dar este pentru prima dată că se confirmă cu documente și cifre că firme din China exportă în Rusia bunuri cu „dublă utilizare”, civilă și militară.
