Vechile tradiții se intersectează cu problemele actuale din întreaga lume creștină ortodoxă, acum, în zilele de 6 și 7 ianuarie, când credincioșii marchează Crăciunul. În plină pandemie, Crăciunul, sărbătoarea familiei, a comunității și a speranței, capătă înțelesuri speciale. Calendarul iulian (numit astfel după Iulius Cezar) a fost funcțional vreme de peste 1600 de ani, până în 1582, când a fost înlocuit de mai toată lumea cucel gregorian, pentru a compensa diferențele care apăruseră din pricina calculării imprecise a anului calendaristic față de cel astronomic. Unele țări ortodoxe l-au păstrat însă și după aceea. Rusia l-a abandonat în secolul XX, odată cu Revoluția bolșevică. Biserica ortodoxă rusă însă l-a păstrat.
Foc și gheață: Sărbătoarea Crăciunului ortodox în timp de pandemie
1
Băieți îmbrăcați în costume tradiționale participă la slujba religioasă din catedrala Sfânta Treime din Tbilisi. Georgienii marchează Crăciunul ortodox în dimineața zilei de 7 ianuarie.
2
Credincioși arzând crengi de stejar în fața Catedralei Sf. Sava din Belgrad pe 6 ianuarie. Se crede că tradiția arderii stejarului este anterioară creștinismului, dar este acum o parte centrală a sărbătorilor de Crăciun în cea mai mare parte a Balcanilor.
3
Credincioși purtând măști de protecție în timpul Liturghiei de Crăciun de la Catedrala Sf. Volodymyr din Kiev.
4
În catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova, credincioșii ruși își potrivesc măștile pe față.
