În primele două luni ale acestui an, moldovenii stabiliți peste hotare au trimis acasă 219 milioane de dolari. Economiștii susțin că suma reprezintă un record pentru R. Moldova, precedentul fiind înregistrat în 2008 – când au fost transferate 203 milioane de dolari. Cum se explică această creștere a remitențelor în condițiile în care țările unde lucrează cei mai mulți moldoveni au fost puternic afectate de pandemia de COVID-19? O întrebare la care a căutat răspuns Diana Răileanu:
Odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19, economiștii anticipau o scădere a veniturilor, inclusiv a moldovenilor plecați peste hotare, pentru că țările în care aceștia muncesc au fost afectate de coronacriză. Datele statistice însă contrazic prognozele experților: remitențele nu au scăzut, ci dimpotrivă, au ajuns la cote record.
Tatiana Nogailîc este președinta Asociației Assomoldave din Italia, țară în care este o mare comunitate de moldoveni. Ea spune că în peninsulă, într-adevăr, din cauza pandemiei a fost practic pus la pământ domeniul HoReCa, în care câștigau o bucată de pâine stranierii moldoveni. Aceștia însă s-au reprofilat și au început să-și caute de lucru inclusiv în alte țări din vecinătate: „Știu că foarte multe familii se uită spre Germania și au plecat spre Germania, Canada, America sau Portugalia. Este una foarte-foarte complicată. Foarte mulți conaționali apelează la noi pentru un post de muncă. Eu locuiesc la Roma, aici toate hotelurile mari sunt închise. Nu se știe câte procente dintre acestea nu se vor mai deschide pentru că au dat faliment. Muncesc numai cei care oferă servicii de Bed & Breakfast. De ce spun asta? Pentru că avem o conațională care are două apartamente cu nouă camere și știu că ea lucrează și a lucrat aproape tot timpul. Printre altele, moldovenii noștri care au muncit în sfera hotelieră sau HoReCa, foarte mulți au rămas fără muncă mai ales în orașele turistice.”
Datele Băncii Naționale arată că în primele două luni ale lui 2021, suma remitenților a atins cote record: de 219 milioane de dolari. O cifră similară a fost înregistrată în 2008 – de 203 milioane de dolari. Cum se explică creșterea remitențelor în perioada pandemiei? Prin excluderea căilor neoficiale de transfer: șoferii de microbuze sau rudele care periodic revin acasă, explică economistul Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul:
„Din cauza pandemiei și în anul 2020 și această situație continuă și în 20201, este mai dificil să utilizezi serviciile șoferilor de rute, rudele care revin acasă, oamenii nu pot circula, din acest motiv, populația noastră preferă mai mult să transmită banii prin sistemul bancar. Lucrul acesta crește destul de puternic remitențele, ele într-adevăr au atins cota maximă. Însă aici trebuie să spunem un lucru esențial: remitențele în lunile ianuarie și februarie sunt cele mai mici comparativ cu restul lunilor anului. Dacă tendința se va menține noi anul acesta avem posibilitatea să ajungem la cel mai mare volum de remitențe din istoria noastră.”
Economistul de la IDIS Viitorul mai spune că în ultimii ani se observă o metodă nouă de transmitere a banilor pentru cei de acasă: prin cardurile emise în străinătate: „Un instrument mai nou, despre care nu s-a vorbit niciodată, dar volumul de bani este destul de mare, cel puțin o sută de milioane de dolari anual, sunt cardurile bancare emise în străinătate pe care rudele care sunt în afara țării le oferă celor din R. Moldova și le transferă bani pe aceste carduri. Ei merg la bancomate, scot banii și fac achitările în magazine sau fac achiziții online. Deci, este un instrument nou despre care nu s-a prea vorbit.”
Veaceslav Ioniță face trimitere la datele unui sondaj realizat de CBS-AXA, la comanda IDIS Viitorul, potrivit căruia fiecare a patra familie din R. Moldova declară că primește cu regularitate bani de peste hotare. Două treimi dintre respondenții care primesc transferuri pe card susțin că acestea sunt în jur de 200-300 de euro. Nimeni nu a afirmat că beneficiază de mai mult de 500 de euro per transfer. În ce privește cheltuielile, oamenii au spus că cei mai mulți bani, 60 la sută, sunt pentru necesități zilnice, 10 la sută pentru utilități și o treime din bani sunt pentru procurarea alimentelor.
