NOVI SAD, Serbia -- Pe rafturile unuia dintre numeroasele magazine deținute de chinezi din al doilea cel mai mare oraș al Serbiei se află o pereche de căști ambalate într-o cutie albă de carton pe care scrie „iPod”.
Clienții ar putea crede că primesc un produs fabricat de gigantul american Apple. Dar cei mai atenți ar putea observa și alte semnale că ceva nu e în regulă, în afară de prețul suspect de mic - puțin sub 2 dolari - pentru niște căști care, în mod normal, costă în jur de 20 de dolari în Serbia.
Pe cutie scrie „Apple Earphone” - la singular, nu la plural. Și se menționează că produsul a fost „fabricat în Califomia” - cu un „m” în loc de „rn” în denumirea statului în care Apple își are sediul.
Aceste căști se numără printre valul de produse fabricate în China care se dau drept branduri occidentale celebre și care au invadat Balcanii, umplând rafturile magazinelor deținute de imigranți chinezi, apărute ca ciupercile după ploaie în regiune în ultimii ani.
Nu există date exacte privind volumul total al produselor chinezești livrate în Balcani pentru a fi vândute drept mărfuri occidentale contrafăcute - care nu includ doar electronice Apple false, ci și pantofi, haine și produse prezentate drept branduri globale, precum Nike, Tommy Hilfiger, Adidas, Hugo Boss, Armani, Gucci și Louis Vuitton.
Cu toate acestea, datele vamale sugerează că cifra se ridică la cel puțin câteva sute de mii de unități anual, iar serviciul balcanic al RFE/RL a identificat cel puțin o rută prin care aceste produse ajung pe rafturile magazinelor din Balcani - inclusiv o escală într-un port italian cunoscut pentru legături cu mafia.
Un om de afaceri chinez stabilit în Serbia, care a activat până recent în domeniul import-export, a declarat că aproximativ 85% dintre aceste bunuri care ajung în Serbia - țară ce confiscă anual mii de articole contrafăcute - sunt expediate din portul Ningbo, situat pe coasta de est a Chinei.
Potrivit acestuia, până la 2.000 de articole pot fi transportate într-un singur container, ceea ce face ca verificarea fiecărui produs în parte să fie extrem de dificilă.
„Vama nu poate controla fiecare container și fiecare produs”, a spus el, sub protecția anonimatului, din cauza unor posibile repercusiuni legale.
Achiziția angro a acestor produse contrafăcute se face, de regulă, în numerar și între părți care se cunosc între ele și au relații comerciale de lungă durată, a adăugat omul de afaceri.
Acesta a spus că, din Ningbo, mărfurile sunt expediate către portul Gioia Tauro din Italia. De acolo, bunurile contrafăcute sunt transportate pe vase mai mici către porturile Rijeka (Croația), Bar (Muntenegru) și Kopar (Slovenia).
Serviciul balcanic al Europei Libere a confirmat în mod independent această rută prin intermediul autorităților vamale din Serbia, Croația, Muntenegru și Italia.
După ce ajung în Slovenia, Croația sau Muntenegru, produsele contrafăcute sunt transportate în Serbia pe cale rutieră și feroviară, a spus pentru Europa Liberă administrația vamală din Serbia.
Agenția a precizat că doar anul trecut, ofițerii săi au confiscat 104.000 de produse diferite din cauza suspiciunilor de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, iar peste 61.000 de articole au fost distruse - majoritatea textile.
Oficialii vamali croați au spus pentru Europa Liberă că gestionează aproximativ 600 de cazuri de suspiciuni de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală în fiecare an, în principal în porturile Rijeka și Ploče, dar și la punctul de frontieră Bajakovo cu Serbia. În jur de 85% dintre aceste mărfuri provin din China, iar majoritatea sunt falsuri ale unor branduri din UE și SUA, au precizat aceștia.
Administrația vamală din Muntenegru a transmis pentru RFE/RL că China rămâne principala țară de origine pentru toate tipurile de produse contrafăcute. Ofițerii vamali muntenegreni au confiscat anul trecut 5.274 de articole contrafăcute din China, în creștere față de cele 3.303 de produse din anul precedent.
Legătura chinezească
Regiunea Balcanilor a devenit strategic importantă pentru China, care a investit în proiecte masive de infrastructură aici și a semnat un acord de liber schimb cu Serbia, în vigoare din iulie 2024.
Majoritatea țărilor din Balcani nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar fac parte din Inițiativa Belt and Road (BRI), o strategie globală de dezvoltare a infrastructurii lansată de Beijing în 2013, despre care unele guverne occidentale avertizează că ar putea conduce la o îndatorare excesivă față de China.
Exporturile chineze către Serbia au crescut, în medie, cu 16,7% anual între 2018 și 2023, urcând de la 1,8 miliarde de dolari la aproape 4 miliarde de dolari în acea perioadă, potrivit celor mai recente date de la Observatory of Economic Complexity, o platformă de date comerciale.
Printre zecile de companii chineze care își oferă produsele pe piața balcanică prin intermediul unor firme locale din Serbia se numără Shenzhen VBO Industrial Co., care a produs căști ce par identice cu cele din cutia contrafăcută Apple găsită în magazinul din Novi Sad vizitat de reporteri. Compania nu a răspuns solicitării de comentarii legate de faptul că produsele sale sunt vândute sub brandul Apple.
Având sediul în Parcul Industrial Tianan Cyber din orașul Shenzhen, în sud-estul Chinei, fabrica Shenzhen VBO Industrial Co. se întinde pe 6.000 de metri pătrați și este specializată în producerea de echipamente audio.
Pe site-ul companiei, căștile achiziționate de reporteri din magazinul din Novi Sad sunt listate la un preț de 0,69 - 0,99 dolari americani, iar ambalajul în care sunt vândute nu conține eticheta Apple.
Nu este clar dacă acele căști găsite în Novi Sad au fost cumpărate direct de la firma chineză sau prin intermediari din Serbia.
În Bosnia și Herțegovina, țară vecină, jurnaliștii serviciului balcanic al Europei Libere au vizitat magazine deținute de chinezi și au observat alte branduri americane contrafăcute, inclusiv adidași Nike la 20 de dolari americani și tricouri Tommy Hilfiger la 11 dolari americani - considerabil mai ieftine decât versiunile originale.
„Risc mic, profit mare”
Serviciul balcanic al Europei Libere a solicitat un punct de vedere din partea poliției financiare italiene - Guardia di Finanzia - cu privire la rolul Italiei ca punct de tranzit pentru mărfurile chinezești contrafăcute care sunt apoi expediate către Balcani.
Oficialii au răspuns printr-un comunicat de presă din octombrie 2023, în care se descrie „o linie de asamblare ilegală” a produselor contrafăcute, implicând crima organizată italiană și chineză - și se arată că etichetele și ambalajele contrafăcute sunt adăugate unora dintre aceste produse după ce ajung din China.
Poliția financiară italiană nu a răspuns întrebărilor specifice legate de Gioia Tuaro, portul din provincia italiană Calabria, pe care omul de afaceri chinez stabilit în Serbia l-a numit un punct-cheie de tranzit pentru mărfurile contrafăcute ce ajung din China în Balcani.
Însă portul Gioia Tauro este cunoscut ca un nod central pentru traficul de droguri, fiind presupus legat de temuta rețea mafiotă italiană ‘Ndrangheta, potrivit raportului oficial antidrog din 2022 și altor investigații jurnalistice și judiciare.
Autoritățile italiene au spus că între 2022 și 2024 au descoperit rețele infracționale legate de ‘Ndrangheta, suspectate că au introdus în Europa, prin Gioia Tauro, cocaină în valoare de sute de milioane de euro, într-o operațiune care ar fi implicat și angajați corupți din port.
Ruggero Scaturro, analist senior la organizația nonguvernamentală Global Initiative, cu sediul în Elveția, a descris portul Gioia Tauro drept locul unde „legalul și ilegalul se împletesc sub controlul ferm ‘Ndranghetei.”
„În esență, Gioia Tauro funcționează într-o realitate duală: un important nod comercial unde, teoretic, oricine poate face comerț, dar regulile de acces pentru mărfurile ilicite sunt dictate de ‘Ndrangheta,” a declarat pentru RFE/RL Ruggero Scaturro, analist la organizația Global Initiative, care monitorizează crima organizată la nivel mondial.
El a subliniat că, între Asia, Orientul Mijlociu și UE, regiunea Balcanilor acționează ca o poartă naturală pentru fluxul de mărfuri spre vest și rămâne un punct-cheie de distribuție.
„Traficul cu produse contrafăcute rareori este o activitate izolată; de cele mai multe ori, este gestionat de aceleași rețele criminale care controlează și alte afaceri ilegale”, a spus Scaturro.
„Iar atracția e evidentă: în timp ce traficul de droguri atrage consecințe legale severe, contrabanda cu produse contrafăcute rămâne o afacere cu un risc relativ scăzut și profituri mari, devenind o activitate secundară extrem de rentabilă pentru aceste grupuri”, a adăugat el.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
